Quintana câștigă, Froome pierde și își revine

Nairo Quintana, liderul de la Movistar, câștigă etapa cu numărul zece a Turului Spaniei și reușește să preia din nou tricoul roșu de lider în clasamentul general dar marea veste a zilei e că Chris Froome, câștigător de Tur al Franței, are capacitatea să își revină după o criză majoră pe cățărarea finală pentru a lua locul doi.

O evadare solidă, de 16 oameni, părea să aibă ceva șanse la victorie dar pe cățărarea spre Lagos de Covadonga ei nu au avut nici forța să își păstreze avantajul si nici inteligența să conlucreze. Movistar a dus o trenă dură, care a facut grupul favoriților foarte mic, și Quintana a știut când să forțeze, luându-l inițial pe Contador cu el.

Ciclistul columbian a știut când să atace iar Chris Froome a fost lăsat foarte în spate, cu doi oameni de la Sky care au încercat să îl protejeze. Quintana a fost nemulțumit de munca depusă de Contador și a atacut din nou, reușind apoi să treacă de rămășițele evadării și să ia etapa.

Marea surpriză a fost în spate, unde Froome a reușit să își regăsească ritmul și a avut puterea să treacă de toți ceilalți favoriți și să ajungă la Gesink, poziționându-se pe trei la final.

Urmează o zi de odihnă, necesară ca să aflăm, poate chiar de la liderul Sky, unde a găsit puterea să revină și sî pîstreze șanse la tricoul roșu.

Etapa și tricoul pentru De la Cruz, Quintana a fost lider pentru o zi în Vuelta

Început de evadare în Vuelta
Davide de la Cruz câștigă etapa și ia tricoul roșu

Au fost trei zile muntoase pentru Turul Spaniei și două schimbări de purtător al tricoului roșu al liderului, care a ajuns pe umerii lui David de la Cruz de la Etixx Quickstep, un om de munte bun dar care nu are probabil forța să îl păstreze și mâine, pe cățărarea grea de la Lagos de Covadonga.

În etapa a șaptea finalul a fost dificil dar nu foarte dur și câștigător a ieșit Jonas Vangenechten de la IAM Cycling, un cvasi-necunoscut care a făcut probabil destul ca să își găsească un contract decent pentru 2017, având în vedere că echip lui actuală nu o să mai existe.

Atapuma era în continuare lider la general dar etapa a opta a fost prea grea pentru omul de la BMC iar echipa a cam greșit tactic, ducând trenă pe plat în spatele evadaților fără a păstra suficienți oameni pentru cățărarea tare de la final.

Segei Lagutin de la Katusha a reușit să ia victoria de etapă din evadare, după ce columbianul Restrepo parea să fi lansat un atac perfect, dar adevărata luptă era în grupul favoriților. Quintana, Froome și Contador au încercat să creeze diferențe mari dar e clar că toți trei se simțeau bine și, pe final, columbianul de la Movistar a reușit să ia 20 de secunde pe drum, un avaraj nu foarte mare dar suficient ca să preia tricoul roșu.

Azi, în etapa a noua, Movistar pare să se fi luptat destul de tare ca să scape de acest tricou și de responsabilitatea pe care o implică, un act de oarecare lașitate turistică, permițând unei evadări solide să dea distanțtă, chiar dacă era clar că Davide de la Cruz poate să ia tricoul de lider.

Echipa spaniolă s-a decis să tragă tare pe final dar a fost prea târziu pentru liderul lor, care a părut relativ puțin pregătit și să facă față unei accelerări în ultimul kilometru.

Mâine, în ultima etapă dinainte de prima zi de odihnă, Turul Spaniei merge la Lagos de Covadonga, unde e loc să se facă niște diferențe clare și probabil Quintana o să încerce să preia tricoul pierdut astăzi.

Dragnea, prezența la parlamentare și obsesia sterilă legată de dată

Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, continuă să fie preocupat de data alegerilor parlamentare și crede că ea are capacitatea să influențeze prezența cetățenilor la vot dar nu și rezultatele finale.

Dintr-o declarație citată de Hotnews rezultă că PSD e sigur că o să câștige scrutinul, indiferent dacă are loc pe 27 noiembrie, 4 decembrie sau 11 decembrie, dar simte că o dată mai apropiată de finalul anului e semn că organizatorii, adică guvernul Cioloș, favorizează liberalii.

Dragnea amestecă, într-un mod din nou nu foarte rațional, teme foarte diferite și idei care au sens cu unele care ies din sfera discursului politic inteligent.

Președintele PSD are dreptate când spune că data alegerilor poate să influențeze prezența dar se pare că relevant pentru un alegător este interestul pe care îl dezvoltă și că cineva care e decis să voteze o va face chiar dacă trebuie să se înfrunte cu ploaie, tentația vacanței sau ninsoare.

Dragnea sugerează și că PSD vrea o prezență mare la vot dar de fapt mai toate partidele din Ronânia sunt mai degrabă avantajate când numărul de voturi exprimate este mic, deoarece asta face alegerile mai previzibile și permite ca rezultatele să fie mai degrabă decise de cei loiali fiecărei formațiuni, ceea ce le permite și investiții mai mici în spațiul de campanie.

Dacă liderul de partid chiar vrea să lege guvernul Cioloș de Partidul Național Liberal și să folosească această conexiune ca temă de campanie e mai ușor să o facă le nivel de idei sau chiar interacțiuni personale decât sugerând că o dată a alegerilor în decembrie va face jocul PNL.

Dragnea nu e un foarte bun comunicator când e vorba de politică și pare să își aleagă temele fără vrea multă analiză prealabilă. E probabil o idee bună să renunțe la toate declarațiile despre data alegerilor și să vorbească mai mult despre propriul partid, planurile sale de guvernare și politica de alianțe.

Meersman pentru Etixx, Yates pentru Orica în La Vuelta

Au fost două etape ciudățele în Turul Spaniei, genul de trasee valonate care nu-s chiar muntoase dar nici spații plate pentru sprinteri și tind să ofere ocazii interesante pentru evadări sau pentru atacuri ale unor favoriți secundari.

În etapa a cincea Giani Meersman, de la Etixx, a reușit să câștige cea de-a doua etapă din această ediție a La Vuelta, după ce echipa sa a reușit să neutralizeze o evadare cam fără șanse și apoi niște atacuri finale puternice, inclusiv unul al lui Gilbert. Pe locul doi a venit Fabio Felline de la Trek și, poate în parte pentru că sunt fanul acestei echipe, Meersman poate să fie acuzat că și-a modificat traiectoria sprintului pentru a-și asigura victoria, chiar dacă probabil nu suficient pentru a primi o sancțiune din partea organizatorilor.

Etapa a fost marcată și de niște căzături masive, aparent provocate de faptul că organizatorii nu au asigurat cum trebuie ultimii trei kilometrii, și liderul Atapuma a fost afectat, deși cel mai lovit lider de echipă a fost Steven Kruijswijk de la Lotto.

Etapa cu numărul șase a fost dominată de o altă evadare care în mod clar nu avea șanse de victorie și de atacul final al lui Mattias Frank, genul de om capabil dar niciodată pus în prim plan, și de modul în care Sam Yates, fratele lui Adam, a reușit să profite de munca depusă de cei de la Movistar pentru a lansa propriul lui asalt și pentru a obține victoria.

Fabio Felline a fost pe trei, aparent lucrând ca principal om de general pentru Trek, iar în clasamentul general Valverde e primul și e interesant dacă e gata să păstreze tricoul roșu sau dacă o să îl transfere pe umerii lui Quintana relativ rapid.

EDIT: Am greșit când e vorba de tricoul roșu, Atapuma continuă să fie primul și are șanse să își apere poziția dacă nu face vreo greșeală masivă.

Yates în două tururi
Orica are doi frați gemeni foarte buni

Lilian Calmejane ia etapa din Vuelta

Calmejane e nume de vedetă de film
Prima victorie pentru Direct Energie după 1400 și ceva de zile

Lilian Calmejane sună a nume de personaj de film sau de roman dar el e de fapt un clist de 23 de ani de la echipa de eșalon secund Direct Energie care a reușit să câștige prima etapă de munte real din ediția 2016 a la Vuelta a Espana.

În ceea ce pare să fie primul lui mare tur francezul a făcut parte dintr-o mare evadare de peste 20 de cicliști care au reușit să țină plutonul la distanță și apoi a lăsat câțiva dintre marii favoriți ai zilei, Atapuma și Roland, să încerce atacuri înainte de a se distanța decisiv pe ultima cățărare.

Calmejane nu pare să fie un om clasic de munte ci mai degrabă un bun ruleur care a avut și o bună doză de noroc astăzi. Darwin Atapuma a reuși să ia tricoul roșu după ce Movistar a controlat relativ ineficient distanța până la evadare. Liderii de echipă care țintesc la titlul din La Vuelta au făcut meci egal și sunt probabil relaxați având în vedere că mâine e mai degrabă o etapă pentru sprinteri sau pentru o evadare mare.

 

Un sprint și o luptă pe zid în La Vuelta

A doua etapă din La Vuelta, cea de duminică, s-a terminat relativ previzibil la sprint, chiar dacă exista o șansă pentru o evadare solidă să pună probleme, cu Meersman cel care a reușit să se impună în fața unor sprinteri cam de mâna a doua.

A treia etapă a conținut și primul test real din Turul Spaniei, un zid de 1,6 cu înclinație pe alocuri peste 20%, genul de cățărare care favorizează un ciclist exploziv și care știe când să atace.

De data asta evadarea, chiar dacă părea fragilă pe la kilometrul 50, a dat câștigătorul, Alexandre Geniez, care a reușit să se țină bine în față unei șarje târzii lansate de oamenii de la Movistar. Ruben Fernandez de la echipa spaniolă e noul purtător al tricoului roșu de lider și Valverde și Quintana sunt și ei bine plasați iar Froome, care a fost inițial pus în dificultate, a reușit și el o plasare bună.

Ceilalți favoriți, de la Contador în jos, au cam pierdut timp și mâine e încă o zi grea cu munte și luptă în La Vuelta.

Sky și Froome încep cu o victorie în La Vuelta

La Vuelta nu e Le Tour de France e unul dintre marile adevăruri ale ciclismului. Marele tur din Spania a fost multă vreme privit ca mai puțin prestigios decât cele din Franța sau din Italia și organizatorii au tot compensat creând etape interesante și adesea excentrice, care testează limitele cicliștilor și generează spectacol.

La Vuelta e singurul mare tur care e profund interesat să păstreze contratimpul pe echipe ca o probă relevantă iar anul acesta competiția s-a deschis cu o etapă de aproape 30 de km care a avut și momente tehnice și câteva pante nu foarte agresive dar suficient de prezente ca să afecteze coordonarea celor implicați.

Contratimpul pe echipe e o disciplină grea, care presupune coordinare foarte bună între membrii unei echipe, abilitatea de a rezista la efort susținut și o capacitate de a reacționa în interesul echipei mai degrabă decât pentru a maximiza câștigul personal.

Deși La Vuelta nu e Le Tour începutul acestui ultim mare tur seamănă cu finalul celui de-al doilea, cu echipa britanică Sky victorioasă. Oamenii conduși din nou de Chris Froome au reușit să meargă foarte bine, sacrificând cicliști când a fost nevoie, pentru a se asigura că liderul lor nu pierde timp, iar Peter Kavanaugh va purta mâine tricoul de lider.

Movistar a ajuns pe locul doi la o diferență de doar 0.4 secunde și e interesant de văzut cine dintre Quintana și Valverde o să fie liderul acestei echipe. În general diferențele dintre echipe nu sunt gigantice și mai toți favoriții stau bine.

Mâine e o etapă fie de sprint masiv, deși nu sunt foarte mulți oameni rapizi prezenți, fie de evadare mare și cu oameni puternici.

Tăriceanu, ALDE și inteligența de partid

Călin Popescu Tăriceanu a făcut o greșeală, politică și de imagine, când a sărit peste o coadă ca să obțină un nou permis de conducere și nu a rezistat tentației de a adăuga la greșeală când a comentat pentru Antena 3 despre valoarea timpului său, reușind să arate o lipsă de familiaritate și încredere în chiar doctrina liberală a ALDE, partidul pe care îl conduce.

Parcă pentru a adăuga la lista de probleme a actorului politic și incapacitatea de a își controla filialele și de a transmite un mesaj unitar un alt lider al ALDE a simțit nevoia să îl apere pe Tăriceanu și ideile sale despre cozi, obținerea de documente și importanța demnitarilor.

Conform pseudo-liberalului de la Timiș e important nu să reconstruim sistemul pentru a avea un aparat admnistrativ cât de cât eficient ci să găsim un mod legal prin care anumiți demnitari, de rang 1 sau 2 zice el, să pbțină rapid și eficient documente, chiar dacă pentru ceilalți e nevoie de semnificativ mai mult timp.

ALDE, ca partid, nu e o idee rea, chiar dacă e puțin cam prea mult o simplă anexă a Partidului Social Democrat și are șanse limitate să intre singur în Parlament, dar cu lideri ca Tăriceanu și cu un discurs atât de clar opus propriei doctrine declarate are toate șansele să servească doar ca un fel de servitor de circumstanță pentru partenerul mai puternic înainte de a dispărea fără un impact real.

Timpul lui Călin Popescu Tăriceanu versus timpul cetățeanului român

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului României și liderul Partidului Alianța Liberalilor și Democraților, a generat un scandal când a evitat o coadă semnificativă pentru a obține rapid un nou permis de conducere. News.ro are o cronologie destul de clară a faptelor de joia trecută și scoate în evidență modul în care toși cei implicați în incident au preferat să nu discute despre el.

Tăriceanu a încercat să ofere un fel ed explicație/clarificare legată de întâmplare și a discutat cu Antena 3 despre gestul său și motivația din spatele acțiunilor, spunând: “Plec de la următoarea constatare: există în orice stat câteva funcții importante, unde oamenii au fost aleși să reprezinte statul și să se dedice în principal problemelor societății. Asta ar trebui să fie preocuparea lor principală. Nu statul la coadă. În toate țările se găsesc, legal, anumite pârghii, care să le permită să se dedicelor problemelor societății. E o problemă de gestiune a timpului. Da, am vorbit ca să merg înainte de începerea programului, să nu fac un gest ostentativ.”

Tentativa de justificare a președintelui ALDE are oareșce merite pentru că pune în discuție valoarea timpului pe care un proces teoretic simplu, ca obținerea unui act, îl cere în România și modul în care el ar putea să fie folosit de un demnitar pentru a se dedica problemelor societății pe care o reprezintă.

Fără prea mult context orice e ușor să îi dai dreptate lui Tăriceanu, să accepți că președintele Senatului a încercat să rezolve rapid o problemă pentru a se ocupa de altele mai mari și că până la urmă poziția sa din stat îi oferă anumite avantaje informale.

Dar tentativa de justificare a lui Călin Popescu Tăriceanu este ratată pentru că ignoră faptul că timpul tuturor celor implicați în obținerea unui nou permis este prețios în sine iar egalitatea cetățenilor în spațiul public este unul dintre principalele elemente doctrinare ale liberalismului pe care teoretic politicianul îl promovează.

Dacă liderul ALDE vrea că el să aibă mai mult timp pentru a se ocupa de problemele țării poate că e o idee bună să sufere o coadă birocratică din când în când pentru a înțelege cât de important e să simplifice genul ăsta de procese pentru ca toți cei care au nevoie de ele să aibă timp în plus.

Tăriceanu are o intuiție corectă legată de valoarea timpului, acum nu mai trebuie decât să înțeleagă că ea trebuie să se aplice tuturor cetățenilor, indiferent de ce fac ei cu timpul lor, și nu doar celor care au puterea necesară ca să aranjeze rute ocolitoare.