Category: Interne

PNL, ALDE, PSD și Alianța pentru Familie

După ce Partidul Social Democrat a dat tonul, pregătindu-se să lucreze cu Alianța pentru Familie pentru a lansa referendumul privind definiția familiei chiar în această toamnă, Partidul Național Liberal și ALDE au semnat și ei protocoale cu aceiași organizație, deși orizontul pentru referendum e acum aprilie 2017.

Pentru toate cele trei partide această mișcare e perfect rațională, având în vedere timpul de votanți pe care se bazează în această toamnă, dar explicațiile oferite de toate trei pentru poziția adoptată sunt ușor jignitoare.

Dacă 3 milioane de români au semnat o petiția sau cerere de modificare a Contituției nu e neapărat necesar ca partidele mari să se ralieze cauzei doar pentru ca ea este populara. România are în jur de 18 milioane de votanți, 3 milioane nu reprezintă o majoritate și e foarte ușor să pierzi sprijin pe termen lung dacă te alipești de toate inițiativele populare ale momentului.

Mai mult atât PSD cât și PNL ar trebui să fie doctrinar opuse idei de limitare a drepturilor cetățenilor, ALDE fiind singurul care tinde să se revendice dintr-o direcție măcar relativ conservatoare. Toate trei partidele își acoperă spatele prin înțelegerile cu Alianța pentru Familie, ceea ce e important pentru alegerile de pe 11 decembrie, dar ar trebui să analizeze și cum vor explica propriile alegeri în 5 sau 10 ani.

Tăriceanu amestecă obstrucția cu umorul prost

Cred că, în secret, Călin Popescu Tăriceanu nu vrea să fie implicat în viața politică din România și că toate declarațiile lui care se duc spre absurd sunt un fel de pledoarii pentru ajutor.

Recent, la Digi 24, el a livrat un banc fără valoarea umoristică și cu o doză de inteligență politică limitată pentru a ataca guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș. iar pe pagina personală de Facebook a apelat la parlamentari să nu mai ia în considerare nici o cerere a DNA până după alegeri.

Călin Popescu Tăriceanu își începe apelul spunând: “Este binecunoscută poziția mea potrivit căreia DNA nu mai slujește demult Justiția, ci, în spatele paravanului luptei necesare și legitime cu corupția, a devenit prea adesea un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor politici ai celor care dirijează pe căi oculte activitatea acestei instituții.”

Parte cea mai periculoasă a apelului e că folosește probleme instituționale și eforturi de limitare a impactului DNA făacute chiar de ALDE în colaborare cu PSD și, câteodată, chiar cu PNL, pentru a justifica mai multe amânări și o mai mare limitare a activității instituției.

E un exercițiu de contorsionare politică de care Tăriceanu e probabil mândru și care e clar construit să securizeze votanți pentru alegerile din 11 decembrie, când e clar că ALDE trebuie să ia 5% singur, lucru dificil pentru un partid care lucrează cu moșternirea Voiculescu și e văzut în general ca o anexă a PSD.

Nici un cetățean nu votează niciodată prost

Un articol din Republica discută despre tendința votantului român de a își folosi prost capacitatea de a merge la urne pentru a alege cine îl reprezintă în Parlament, cine îi e primar sau cine e președinte al României.

Comentariul în sine e puțin confuz, chiar dacă surprinde bine faptul că regimul comunist a avut un profund efect asupra cetățeanului și asupra culturii sale politice, care poate să fie reformată doar în alte câteva zeci de ani.

În acelați timp e profund nedrept ca orice politician sau comentator să eticheteze vreodată ca prost modul în care un cetățean, oricare e el, își folosește unul dintre drepturile fundamentale.

Indiferent de limitările impuse de educație sau condiție socială, indiferent de partizanat sau de istoria politică, orice votant are dreptul să facă orice vrea cu opțiunea lui.

Da, e mai bine ca un cetățean să meargă la vot mai degrabă decât să stea acasă. Da, e mai bine ca votul să fie informat pe cât posibil. Da, e mai bine să încercăm să schimbăm ce poate să fie schimbat decât să urmărim o stabilitate fără sens. În același timp e foarte rău să aruncăm vina asupra celui care alege altceva decât ceea ce ne convine sau place nouă, mai ales în public.

Soluția/modul de abordare al situației nu e blamarea sau atacul ci educația, campaniile eficiente, comunicarea, punerea partidelor și instituțiilor pe fundații ceva mai solide și mai inteligente.

Sondaj PNL despre parlamentare, cifre foarte diferite de cele ale USR

După ce Uniunea Salvați Romănia a prezentat un sondaj despre intenția de vot pentru alegerile parlamentare, Partidul Național Liberal oferă și el unul, care găsește Partidul Social Democrat la 38%, cu PNL foarte aproape la 30% și Uniunea Salvați România la exact cele 9% necesare ca o alianță între cele două partide să genereze o posibilă majoritate.

Există diferențe clare față de cifrele oferite de USR, ce pot să fie influențate de schimbările din spațiul politic, dar cel mai îngrijorător număr este 29, numărul de procente dintre alegători care sunt deja deciși să se prezinte la urne pe 11 decembrie.

PNL e un partid destul de mare și cu prezență națională, ceea ce înseamnă că beneficiază de pe urma unei prezențe scăzute la vot, dar e interesant că preșsdintele Alina Gorgiu o caracterizează ca fiind catastrofală, ceea ce înseamnă că liberalii ar vrea totuși ceva mai mulți oameni interesați, mai ales în spațiul urban, unde pot să câștige voturi.

PNL vrea parlamentari noi, capacitatea lor de judecată nu contează

Alina Gorghiu, pe moment liderul unic al Partidului Național Liberal, vrea să aducă oameni noi pe listele de candidați pentru alegerile parlamentare, un scop absolut legitim pentru un președinte de partid care încearcă să câștige un scrutin.

Din păcate această intenția s-a cristalizat în două nume cel puțin controversate, Denise Rifai, realizatoare de emisiuni la Realitatea TV, și Simona Gherghe, prezentatoare la Antena 1. Ambele vedete au fost criticate pentru conținutul emisiunilor și pentru modul în care își selectează și interacționează cu invitații.

Gorghiu încearcă să poziționeze cele două nume ca un fel de test, explicând că ele au competențe dincolo de ceea ce se observă la televizor și că pot să ajute PNL pe probleme economice și sociale.

Partidul are libertatea de a își selecta candidații și, din cauza interestului scăzut al publicului pentru politică și alegerile din decembrie, e foarte posibil ca Rifai sau Gherghe sa nu aibă un impact negativ clar asupra scorului final obținut de liberali.

Problema e că, cel puțin la nivel de imagine, Alina Gorghiu dă semne că partidul său nu are alte idei și nu poate să selecteze oameni competenți și interesanți din interiorul formațiunii. Un partid ceva mai inteligent ar executa un proces de reformă bazat mai mult pe resurse interne și ar refuza să se asocieze, chiar dacă doar implicit, cu vedete de televiziune și cu trecutul lor mai mult sau mai puțin pozitiv.

Cine minte că vine la vot și știe cu cine votează

Uniunea Salvați România a prezentat un sondaj de opinie al căruit scop e să arate că Partidul Social Democrat și ALDE beneficiază de intențiile de vot a 45% + 7% din cei care sunt hotărâți să meargă la vot și știu cu cine vor vota.

Scopul, destul de transparent, e să mobilizeze posibilul electorat al USB ca formațiunea să reușească să strângă semnăturile de care are nevoie și apoi să atingă pragul de 10% cu care e creditat în același sondaj.

Procentele asociate cu marile partide care se angajează în cursa pentru parlamentare nu sunt foarte interesante, foarte apropiate de cele înregistrate înainte de alegerile locale. Mai mult există o cifră semnificativă care ridică semne de întrebare legate de toate celelalte din sondaj.

56% din cei 1,000 de oameni chestionați afirmă că se vor prezenta la urne și că știu deja pe cine vor vota. Asta în condițiile în care prezența la vor la parlamentare din 2012 a fost de puțin peste 39% iar la locale anul acesta am avut doar puțin mai mult de 48%.

În 2008 cifra a fost 58.5% dar pentru ajunge în aceiași zonă e nevoie de o mobilizare pe care PSD, ALDE și, probabil, PNL nu o vor de fapt, fiecare dintre ele contând pe faptul că doar nucleul dur trebuie adus la urne pentru a oferi un rezultat previzibil.

O prezență mare e necesară partidelor noi și anti-sistem, cum sunt PRU sau USB, dar doar prin sondaje de opinie care arată puterea oponenților sau prin nominalizări absurde de prim miniștrii e puțin probabil că ei vor reuși să convingă cetățenii să le ofere votul.

E interesant și faptul că, probabil, puțin mai mult de 10% dintre români sunt gata să mintă când e vorba de exprimarea votului și a unei poziții politice. Mai mult, nu văd nici o problemă în a afirma că se duc la vot când sunt gata să stea acasă în decembrie.

Elena Udrea între fericire, ortodoxie și ridicol

Elena Udrea anunță că urmează să studieze consiliere pastorală și asistență psihosocială la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babes-Bolyai, urmând să folosească competențele câștigate pentru a putea apoi să îi ajute pe cei care au probleme de viață și pentru a conduce un Institut al Fericirii, organizat ca ONG.

E clară incongruența dintre trecutul politic și legal și actuala inițiativă al doamnei Udrea dar mai deranjantă este încercarea ei prea vizibilă de a se repoziționa și de a câștiga simpatie din partea publicului.

Ideea de a construi un Institul al Fericirii în România, eventual cu o solidă listă de donatori și capabil să lucreze cu un mare număr de lideri religioși și laici ca să crească capacitatea românilor de a se bucura de viață, nu e una proastă, deși ușor utopică.

Problema e că diferența dintre ceea ce a fost Elena Udrea, când e vorba de apariții publice dar și de acțiuni politice și legale, și această nouă inițiativă e prea mare și e foarte greu spre imposibil pentru un observator rațional să ia în serios noua idee.

Mai mult ea este citată de Hotnews ca spunând: “Am fost mereu o persoană credincioasă, însă nu am fost atât de practicantă a credinței religioase cum sunt acum. Constat în viața mea cum lucrurile se întamplă în mod miraculos și fericit, datorită acestei credințe puternice și reale.”

Elena Udrea vrea să se declare atrasă de semi-misticismul ortodox pe care vrea să îl insufle și altora prin viitorul ei ONG și să atragă genul de alegători care prețuiesc, măcar la nivel declarativ, conceptul de credință și manifestările asociate cu el.

Problema e că, în calitate de politician, îi lipsește fundamental credibilitatea și capacitatea de a mai convinge iar, în calitate de ortodoxă, nu a dat până acum, când gestul a devenit convenabil, nici un semn de implicare reală creștină.

Genul ăsta de schimbare poate să funcționeze și ar putea chiar să o facă pe Elena Udrea un politician important în România dar are nevoie de timp și de tăcere ca să funcționeze. Admiterea la facultate trebuia comunicată mai subtil sau deloc iar ideea cu ONG-ul axat pe fericire trebuia lansat la anul și mult mai concret, permitându-i doamnei Udrea să impresioneze cu ceva concret și aflat la o oarecare distanță de scandalurile cu care e asociată de obicei.

Prezența lui Cioloș în Parlament dă startul campaniei electorale

Discursul pe date economice al premierului Dacian Cioloș din Parlament pare să fie momentul ales de forțele politice reprezentate acolo pentru a da startul campaniei electorale, chiar dacă oficial mai e destul până la perioada dedicată explicit prezentării ofertei înainte de alegerile din 11 decembrie.

Hotnews are un live text destul de exhaustiv legat de principalele declarații ale lui Cioloș, reacțiile oferite de Dragnea de la PSD, Gorghiu de la PNL și Popescu Tăriceanu de la ALDE, și la final un drept la repică al premierului.

Actualul lider al guvernului a încercat să ofere informațiile legate de starea economiei pe care Parlamentul le-a solicitat și a avut o prezentare relativ neutră și foarte puțin politică inițial, deși e clar că la final a simțit nevoia să răspundă unor atacuri venite de la PSD și a plasat câteva ironii cu țintă foarte clară.

Pe de altă parte PSD și ALDE se poziționează clar ca partid de opoziție în acest moment, clamând în același timp continuitate cu guvernul condus de Victor Ponta, ale cărui realizări sunt aproape mai importante pentru Dragnea decât sunt ratările actualului executiv. E destul de clar că teza principalî a social democraților e că românii nu o duc mai bine datorită lui Cioloș și, puțin paradoxal, orice posibilă stare de mai bine e legată de fostul guvern, nu de cel actual.

PNL încearcă să își afirme propria identitate atacând PSD-ul și fosta sa guvernare, fără a arăta un entuziasm extrem pentru realizările actualului executiv, încercând să inducă ideea că e gata să preia și să extindă toate elementele pozitive dacă câștigă alegerile parlamentare.

Deși discursul a fost despre economie reacțiile de la PSD și PNL sunt mai degrabă legate de identitate, de folosirea limbii române, de modul în care e percepută guvernarea Ponta și de posibilele schimbări pe care Cioloș le mai poate introduce până au loc alegerile.

 

Tobă, plecarea din guvern și Dragnea

Citat de Hotnews Liviu Dragnea spune că plecarea lui Petre Tobă din guvern, după ce a fost pus sub urmărire de DNA, e semn că Cioloș vrea să controleze Ministerul Afacerilor Interne ca să influențeze cumva alegerile din 11 decembrie.

Șeful Partidului Social Democrat nu pare să fie interesat de acuzele aduse lui Tobă sau de faptul că plagiatul lui e foarte clar, chiar dacă instituțiile se codesc să îl recunoască. Pentru el contează doar o părere personală pe care și-a făcut-o despre Tobă și doza de paranoia legată de alegerile care urmează.

Ceea ce Dragnea vrea să transmită. chiar dacă nu spune direct, e că Cioloș îl forțează pe Tobă să plece din Guvern, fabricând cu ajutorul DNA niște acuze, ca să numească la MAI un apropiat cu ajutorul căruia să influențeze alegerile din 11 decembrie.

Probabil că există suficient public care să creadă ceea ce Dragnea încearcă să comunice, dar cred că noi ceilalți ar trebui să îl presăm pe liderul PSD să își clarifice declarațiile ca să fie destul de clar că pentru el conspirațiile par un mod mai inteligent de a atrage votanți decât realitatea.