Category: Le Tour

Chris Froome a luat Salbutamol prea mult, nu e clar dacă e dopaj sau nu

UCI a anunțat că ciclistul Chris Froome, lider al echipei Sky și câștigător anul ăsta și de Le Tour și de La Vuelta, a testat peste limita admisă de Salbutamol. Un AAF nu e chiar dopaj dar e o folosire de substanță care e suspectă și există măsuri pentru pedepsirea celor care fac asta. Vestea nu e chiar bună pentru ciclism, în general, și pentru Froome și echipa lui, având în vedere că Wiggins, și el câștigător de Tur al Franței, a fost afectat recent de un scandal legat de un pachet suspect. S-ar putea chiar să fie începutul sfârșitului pentru echipa engleză și începutul unei alte perioade pline de controverse pentru sport.

Echipa Sky a răspuns rapid, explicând că Chris Froome are astm și că Salbutamolul a fost necesar ca să elimine simptome și folosit la sfatul medicului. E destul de clar că Dave Brailsford, șeful de la Sky, nu are nici o intenție să îl pedepsească pe Froome și că se așteaptă să fie implicat într-o luptă cu UCI în următoarele luni.

Pettachi și Ulissi au fost amândoi suspendați pentru folosirea în exces a Salbutamol-ului. Chris Froome, în cel mai rău caz, va pierde titlul din Vuelta, nu va putea să concureze pentru 2 ani, iar Sky va fi investigată din nou pentru politicile sale. În cel mai bun caz doar titlul din Vuelta e pierdut iar Froome scapă cu o suspendare scurtă, care îi permite să participe la Le Tour în 2018 (deși nu cred că are cum să ajungă în Il Giro).  Există și posibilitatea ca Sky să reușească să conteste rezultatul, chiar dacă UCI explică foarte clar că și proba A și proba B au fost verificate.

Indiferent de ce se întâmplă cu Chris Froome și Sky (e posibil ca el să își încheie cariera iar echipa să dispară) e un moment greu pentru ciclism, chiar dacă numărul de sportivi dopați a scăzut. Sportul a făcut un efort masiv să testeze atleții cu atenție (nici un alt sport nu e atât de strict și nimeni nu folosește pașaportul biologic) dar dacă cea mai mare vedetă e suspendată e posibil să dispară sponsori sau să fie eliminate alte echipe din joc.

Gata cu Il Giro, gata pentru Le Tour

Tom Dumoulin, lider la Sunweb și mare speranță de vreo 2 ani, a reușit prima mare lovitură a carierei sale și a câștigat Turul Italiei, ediția centenară, după trei dintre cele mai spectaculoase săptămâni de mare tur din istoria de după 2000 a ciclismului. Olandezul, alături de rivali ca Nibali, Quintana, Pinot, Zakarin sau Mollema, a trecut prin 21 de etape pline de cățărări dificile, momente amuzante și perioade pline de atacuri și de tensiune.

La începutul lui iunie aventurile din Italia vor reprezenta doar amintiri în timp ce atenția fanilor se va concentra pe Turul Franței, cel mai important eveniment ciclist al anului, și pe lupta care se va da între Chris Froome, Romain Bardet, Alberto Condator, Alejandro Valverde, Fabio Aru și, poate, din nou, Nairo Quintana.

Il Giro e adesea văzut ca cel mai spectaculos mare tur al anului, cu doza de spectacol crescută de faptul că e primul din an și protagoniștii tind să riște mai mult știind că mai au două șanse în Franța și Spania. Le Tour tinde să fie cel mai tacticizat, dominat în ultimii ani de Sky și de Froome, un mare tur care se câștigă mai degrabă în autobuzul echipei, la ședințele de pregătire dinaintea etape, și în mașina directorului sportiv decât pe drum.

Și, totuși, în 2017 Movistar, echipa care a încercat să controleze Turul Italiei, cu oameni puternici și pe plat și pe munte și cu un spațiu solid de protecție pentru liderul Nairo Quintana, nu a reușit să ia decât locul doi la general, învinsă nu atât de Sunweb, care a pierdut un om important repede și nu a rezistat foarte bine în munți, cât de Tom Dumoulin.

Ciclistul olandez a început ca un foarte bun om de contratimp, mare pe bicicletă dar foarte limitat pe cățărări, dar a devenit om de mare tur după performanța impresionantă din Turul Spaniei. În Il Giro a luat timp solid în cele două etape de contratimp, una plată ca în palmă și alta vălurită, și a reușit să se agațe de rivali, mai ales Quintana, Nibali și Pinot, sau să își limiteze bine pierderile de timp pe munte.

Victoria lui putea să fie absolut comfortabilă, la mai mult de 3 minute, dacă nu era forțat să se oprească în cel mai prost moment pentru o chemare a naturii înainte de o cățărare importantă și dacă nu era distanțat după o greșeală personală de la chiar începutul următoarei etape.

Pentru Le Tour gradul de competivitate se anunță mai mic decât a fost în Italia, cu Chris Froome de la Sky marele favorit și cu Quintana, Valverde, Bardet și Contador pregătiți să profite dacă britanicul e în formă proastă. În trei săptămâni e ănsă timp suficient pentru surpriză și răsturnări dramatice de clasament.

Până atunci pe 4 începe Criterium de Dauphine (îmi place mai mult numele clasic de Dauphine Libere), un fel de mini Tur al Franței, oferindu-le echipelor o șansă să își testeze tactica și să evalueze forma oamenilor importanți. Turul Elveției o să atragă și el cicliști importanți. Le Tour de France începe pe 1 iulie în Dusseldorf.

Tour de France 2017 are o rută îndrăzneață, agresivă

Fără dragoste pentru contratimp
21 de etape

Mai sunt multe luni până la prima etapă a ediției 2017 a Turului Franței, cea mai importantă competiție de ciclism de șosea, dar fanii sportului pot deja să își imagineze multe dintre bătăliile de pe șoselele din Luxemburg, Belgia, Germania și Franța.

Organizatorii de la ASO au prezentat ruta marelui tur, una care încearcă să fie în același timp revoluționară și tradițională. Toate cele 5 mari zone montane ale Franței, de la Masivul Central, Alpi, și Pirinei la mult mai puțin cunoscuții Jura și Vosgi. În același timp sunt multe etape care se vor termina la sprint și câteva care oferă oportunități pentru evadări spectaculoase. Contratimpul este victima acestor schimbări și Le Tour nu are o etapă de acest tip pe echipe și în total proba adevărului nu are în total decât 13 km de prolog în Dusseldorf (deși tehnic e o etapă întreagă pentru că are peste 9.9 km) și 23 de km în Marsilia în penultima zi.

La Planche des Belles Filles e prima cățărare serioasă și oamenii care vor să câștige Le Tour de France în 2017 or să fie nevoiți să se lupte și cu Gran Colombier, Peyresourde, Col de Telegraphe, Galibier și, spre final, Izoard.

De ziua Franței, pe 14 iulie 2017, cea mai scurtă etapă din istoria modernă a Turului va avea doar 100 de km în Pirinei, plină de munți puțin cunoscuți, dar sunt și destule etape de peste 200 de km, pentru sprinteri și evadări.

Ruta, în sine, nu e suficientă ca să excludă anumiți cicliști din grupul de potențiali câștigători dar e clar că Dumoulin, de exemplu, nu are prea multe șanse, și că Quintana, Nibali, Bardet, Froome, poate Porte, Contador sau Barguil, au șanse să devină purtători de tricou galben. Multe depind și de echipe și de cum se organizează ele pentru sezonul care vine.