Discursul legat de schimbarea codurilor penale (dar nu numai) folosit de liderii și membrii Partidului Social Democrat (și anexa ALDE) este ancorat în ideea puterii legislative asociate exclusiv cu Parlamentul și în ideea că celelalte instituții și reprezentanții lor datorează legislativului un grad mare de respect.
După votul final din Camera Deputaților legat de modificarea Codului Penal au apărut informații clare că trei dintre deputați, Ioan Sorin Roman și Matei Suciu de la PSD dar și Steluța Cătăniciu de la ALDE, nu mai trebuiau să fie membrii după ce ANI a constatat incompatibilități asociate cu mandatul lor. În ciuda cererii de cererilor agenției și a presiunii făcute de UE prin MCV cei trei au rămas în Parlament și au continuat să voteze legi, printre care și Codul Penal.
Parlamentul României, controlat de PSD și de ALDE, a refuzat să respecte legile și autoritatea unei alte instituții a statului și să acționeze pentru a elimina trei deputați incompatibili (sunt și trei senatori în aceiași situație). Camera Deputaților este condusă de Liviu Dragnea, șeful PSD care beneficiază de pe urma schimbărilor legate de abuzul în serviciu din noul Cod Penal. Dar același Parlament, condus de liderul PSD și de Călin Popescu Tăriceanu, insistă că propria sa autoritate trebuie respectată și că declarație legată de legitimitatea lui este un atac împotriva voinței electoratului.
În democrație instituția parlamentului este importanta pentru că reprezintă cetățeanul care votează (chiar dacă imperfect) dar chiar dezbaterea și legiferarea lentă care o caracterizează înseamnă că ea trebuie să delege executivului atribuții și să accepte modul în care alte instituții își exercită puterea (atât timp cât nu există abuzuri).
ANI, deși atacată la nivel de discurs și ignorată de politicieni, este o instituție legitimă și necesară iar deciziile ei trebuie respectate de Parlament. Până nu se întâmplă acest lucru legitimitatea legislativului scade iar acțiunile sale pot să fie contestate la nivel juridic, nu doar politic.