Cavendish – Dumitrescu Andrei

Peter Sagan și tricoul verde din Turul Franței

E ziua de după, o zi de luni când, pentru prima dată dupa trei săptămâni, Turul Franței nu mai are nimic de oferit. Aseară Andre Greipel a reușit să câștige etapa din Paris în timp ce Christopher Froome a devenit pentru a tria oară câștigător al tricoului galben la finalul Le Tour de France.

Diferitele competiții cicliste au propriile sisteme de punctaj pentru diferite categorii de cicliști și mai toate oferă un tricou distinctiv celor mai buni sprinteri, acelor oameni din pluton care reușesc să dezvolte viteze impresionante pe distanțe mici pentru a câștiga etapele desfășurate în cea mai mare parte pe teren plat sau doar puțin vălurit.

În Turul Franței tricoul e verde și de cinci ani, în pofida schimbărilor de structură și de punctaje, Peter Sagan, slovacul de la Tinkoff, e cel care reușește să îl câștige, deși nu e chiar cel mai rapid om din pluton.

În 2016 el a adunat cel mai mare total de puncte în clasamentul sprinterilor din ultimii ani, 470, dublul celui mai apropiat rival, Marcel Kittel de la Etixx, care are 228. Mai mult, Sagan a reușit să ia trei victorii de etapă după ce pentru o lungă perioadă nu reușise să termine etape mai bine decât pe locul doi.

Sagan a reușit și un atac superb pe final de etapă împreuna cu câștigătorul tricoului galben, Chris Froome, alături de Geraint Thomas de la Sky și Bodnar de la Tinkoff, și nu s-a sfiit să atace și pe munte ca să îi asigure lui Rafal Majka tricoul cu buline roșii, pentru cel mai bun cățărător, și apoi ca să ajungă Kreuziger în top ten la final. Toate acestea l-au făcut și cel mai câștigătorul premiului pentru cel mai agresiv ciclist din Tur.

Slovacul nu e deloc un sprinter clasic pentru că poate să meargă bine pe pavate, are șanse reale să câștige o clasică de primăvară în urcare, poate să tragă pe plat dacă e nevoie și nu e slab nici la contratimp.

Cavendish, Kittel, Greipel cu siguranță, probabil și Coquard sau Kritoff, sunt mai rapizi decât Sagan în ultimul kilometru dar ciclistul de la Tinkoff e foarte bun la poziționare, știe pe cine să urmeze și știe când să plasee atacul care contează.

Tinkoff se desființează la finalul anului iar Peter Sagan se pare că a semnat deja cu Bora Argon pentru 2017, unde va primi o mărire de salariu și aparent oamenii de care are nevoie ca să încerce să câștige atât curse clasice cât și tricoul verde din Turul Franței.

Sagan ar putea să încerce chiar să câștige unele tururi de șapte zile, poate Paris Nice sau Turul Poloniei, sau poate să se specializeze în curse de o zi, având în vedere că are doar 26 de ani și deja a dominat Le Tour.

Trei zile care nu prea au contat în Turul Franței

După ce comisarii Turului Franței l-au lăsat pe Chris Froome să își păstreze tricoul galben joi, după incidentele legate de cățărarea pe Ventoux, vineri un contratimp individual pe un traseu foarte vălurit i-a oferit ocazia liderului de la Sky să își extindă avantajul asupra celorlalți favoriți.

Puternicul Tom Domoulin a reușit să ia a doua victorie a turului său de anul ăsta, mergând mai bine decât Cancellara sau Tony Martin, dar Froome a venit pe doi după un efort foarte solid, iar singurul său rival care a reușit să vină în primii zece ai etapei a fost Bauke Mollema de la Trek.

O etapă foarte clasică de sprint a avut loc sâmbătă iar Mark Cavendish de la Dimension Data a reușit să arate că are o viteză superioară față de Kristoff, Sagan, Kitell, Coquard sau Degenkolb.

Duminică Turul Franței a intrat în munții Jura și o evadare de 30 de oameni, condusă de Rafal Majka, s-a format destul de repede, aproape forțând plutonul să accepte că nici unul dintre marii favoriți nu va câștiga etapa.

Grand Colombier a fost urcat de 2 ori iar Jarlinson Pantano de la IAM Cycling a reușit să își conserve cel mai bine energia pe termen lung și a câștigat în fața lui Majka, cu Vuillermoz pe trei.

Astana a încercat să folosească același munte pentru a îl separa pe Froome de oamenii de la Sky dar când au reușit asta cât de cât Aru nu a avut forța să atace în mod real și nimeni nu a reușit să îi ia timp liderului.

Etapa de astăzi este interesantă pentru că are un tern variat unde o evadare poate să meargă bine dar e, tehnic, săptămâna a treia a Turului Franței și oricine vrea tricoul galben trebuie să lanseze atacuri.

Cavendish câștigă, Etixx pierde

https://www.facebook.com/EurosportRO/photos/pcb.802485799851768/802482773185404/?type=3&theaterO etapă de plat lungă și fără prea multe momente interesante înainte de final, cu o evadare care nu a amenințat pe nimeni și 10 km de apropiere de linia de finiș cu o doză solidă de haos, s-a terminat cu un nou sprint spectaculos, câștigat de Mark Cavendish de la Dimension Data în fața lui Kittel de la Etixx.

The Manx Missile a admis că nu a fost bine pregătit pentru finalul ăsta și că nu era sigur de victorie dar norocul lui a fost că nici o altă echipă nu a reușit să își pună omul într-o poziție mai bună, ceea ce e puțin dezamăgitor având în vedere cât de mulți sprinteri buni sunt prezenți in Turul Franței și vor să ia o etapă.

Etixx începe să se contureze ca marea dezamăgire a primei săptămâni, aparent incapabilă să organizeze un tren care să funcționeze perfect pentru cei trei kilometrii de la final, chiar dacă pot să controleze în alte momente.

Katusha și Trek au și ele probleme de poziționare și e păcat de sprinterii lor solizi, Kristoff și Theuns. Poate or să își revină ceva mai încolo.

Măine mergem în Pirinei și încept etapele unde cineva poate să câștige Le Tour, chiar dacă e încă puțin devreme.

Cav câștigă, Voeckler e marele erou al etapei 3 din Turul Franței

Cavendish a reușit a doua victorie din acest Tur al Franței, la foarte mică distanță de Greipel de la Lotto Soudal, dar ăsta e genul de etapă prost construită care dă un nume rău ciclismului și doar prezența lui Tommy Voeckler a reușit să mai salveze aparențele.

220 de km e destul de mult și echipele, seduse de ideea lașă a unei zile ușoare, au lăsat un singur om să evadeze, Armindo Fonseca. E destul de clar că el singur nu poate să determine plutonul să se miște repede așa că bătrânul Voeckler lansează propriul lui atac ca să mai învioreze situația, chiar dacă e clar că nu e nici o șansă să realizeze ceva.

Jocul tactic din ultimii 10 km a fost interesant, cu toate coatele și capetele folosite ca să se construiască trenurile de sprint, dar profilul etapei și lașitatea echipelor au știrbit din frumusețea turului.

Sprintul intermediar nu a fost spectaculos, cățararea (oricum de categoria a patra) plasată prea devreme, echipele nu au făcut decât să se pregătească pentru final și să își protejeze liderii.

Partea rea e că mâine situația se poate repeta, vine încă o etapă lungă și construită pentru sprint.

Le Tour etapele 1 & 2 – sprint, căzături și dezamăgire în Normandia

Mark Cavendish a câștigat spectaculos prima etapă din Le Tour iar campionul mondial Peter Sagan a reușit să ia locul 1 și tricoul galben de lider după cea de-a doua dar probabil că cele mai importante momente ale acestor două prime zile e faptul ca Alberto Contador pierde timp fără să fie cu adevarat presat de adversarii săi.

Această ediție de Tur al Franței a început în Normandia, celebrând debarcările din Al Doilea Război Mondial, iar prima etapă s-a terminat pe plaja Utah, deși Omaha putea să fie alegerea mai bună. A fost un traseu perfect ales să dea echipelor cu sprinteri puternici ocazia să arate ce pot iar ultimii 10 kilometrii au fost superbi din punct de vedere tactic. Etixx, Dimension Data, Tinkoff, Trek, Katusha au încercat să construiască trenul de sprint perfect dar toate echipele și-au folosit repede resursele, ceea ce a dus la un sprint lansat devreme. Kittel parea să dețină viteza pură dar Cavendish a știut să stea la cutie și apoi să arate publicului de ce este poreclit The Manx Missile, profitând de ocazie să ia și primul lui Maillot Jaune.

Etapa a doua promitea mai multe cățărări și un final în ascensiune construit pentru puncheuri mai degrabă decât sprinteri clasici. Ca fan al lui Trek Segafredo încă de pe vremea când era Radioshack am fost fericit să îl văd pe Jasper Stuyven în evadare și capabil să lanseze un atac puternic spre final. Din păcate plutonul a fost prea puternic, tras de Movistar și Tinkoff, iar la final Sagan a luat etapa și tricoul galben, cu Julian Alaphilippe pe locul doi (un tânăr cu un viitor interesant) și Valverde pe trei (un bătrân care uită că teoretic e în Le Tour ca să îl ajute pe Quintana să câștige). Dezamăgirea lui Stuyven era palpabilă, chiar dacă Mollema, liderul de la Trek, reușește un top 10.

Contador a pierdut mai mult de 40 de secunde după două căzături în două zile iar liderul BMC Richie Porte a avut o problemă mecanică și a pierdut și el timp prețios.

Etapa a treia e pentru sprint, Cavendish, Kittel și Sagan sunt favoriții mari dar fiecare echipă care are un om rapid o să încerce să îl pună într-o poziție bună pentru victorie.

Pentru cine vrea să arunce o privire la etapele ce vin și pentru comentariu inteligent inrng e o resursă superbă.