Tag: democrați

Excepționalitate, SUA și voința poporului

Poporul nu există în sine dar există momente, cum sunt alegerile de orice fel, când politicienii sau comentatorii fac apel la această ficțiune pentru a justifica inițiative sau poziții.

După ce Hillary Clinton a pierdut alegerile din Statele Unite ale Americii o parte dintre cei care se așteptau la o victorie democratică au identificat rapid sursa dezamăgirii lor: Colegiul Electoral. Hillary Clinton a câștigat votul popular, sprijinită masiv în statele mari de pe coaste, dar a pierdut alegerile pentru că mai tot ce e între ele (simplific) a fost mai interesat de oferta lui Donald J. Trump.

Diferența dintre votul popular și votul bazat pe Colegiu ridică probleme legate de legitimitate, reprezentare, drepturi ale cetățeanului și respect pentru tradiție. Și mulți cred că rezolvarea e eliminarea complicațiilor pentru a face alegerea populației hotărâtoare.

Există o inițiativă care are sprijin solid care ar lega votul celor din Colegiu de votul popular și probabil că democrații se vor mișca repede în următorii ani pentru a o promova în timp ce republicanii vor încerca tot ce pot ca să o delegitimeze.

Întrebare mai relevantă e în ce măsură e o idee bună să elimini un sistem care are câteva sute de ani de funcționare și de relevanță și dacă nu cumva energiile asociate cu această idee sunt mai bine folosite de democrați/progresive pentru a rezolva probleme mai concrete.

Clinton, e-mail-uri suspecte și suava implicare politică a FBI-ului

Cu 11 zile înainte de alegerile pentru președenția Statelor Unite ale Americii FBI-ul anunța că redeschide investigația legată de modul în care Hillary Clinton și-a folosit server-ul de e-mail privat și de conținutul mesajelor care au trecut prin el. Cu 2 zile înainte de alegeri aceiași agenție federală admite că nu există nici o informație nouă care să justifice continuarea investigației și că nu sunt informații care să justifice acuzarea candidatei democratice.

Între timp FBI-ul a fost acuzat de implicare politică nepotrivită, republicanii s-au mișcat repede și bine, Donald J. Trump s-a apropiat în sondajele naționale iar democrații au hotărât că James Comey, șeful de la FBI, a implicat agenția mai mult decât e nevoie în lupta electorală.

Hillary Clinton va câștiga, foarte probabil, alegerile din SUA dar întrebarea legată de acest incident rămâne relevantă indiferent de rezultat: în ce măsură poate/trebuie o agenție federală independentă să se implice în procesul electoral?

Candidatul democrat nu a fost efectiv pusă sub acuzare dar pentru republicani informațiile venite de la FBI au fost un mod prilej ca să se comporte ca și cum ea a fost deja judecată și condamnată. Situația legată de e-mail-uri e suficient de complicată ca să nu fie ușor de explicat în timpul campaniei pentru alegătorului mediu. Mai mult, un segment important din cadrul partidului democrat tinde să își exprime neîncrderea în FBI ca instituție și insistă ca Comey să fie înlocuit de Clinton.

Dacă Hillary câștigă alegerile și chiar schimbă conducerea FBI-ului e asta răzbunare politică sau pur efort de eficientizare? Are sens că preliminariile unei investigații să fie făcute publice, chiar de directorul FBI, atunci când e destul de clar că rezultatul lor e irelevant dincolo de campania electorală? În ce măsură e o idee bună să amestecăm alegerile libere, în România sau în SUA, cu eforturile justiției legate de un candidat sau altul?