DNA – Dumitrescu Andrei

Iohannis știe să explice clar ce-i cu PSD și cu statul paralel

Klaus Iohannis, președintele României, este adesea criticat pentru lentoarea de a acționa și pentru timiditatea cu care a interacționat cu Partidul Social Democrat în spațiul politic, mai ales când a fost vorba de numirea doamnei Dăncilă ca prim-ministru.

Marți preledintele a reușsit să transmită o replică clară pentru PSD și, mai ales, pentru declarațiile și acțiunile recente ale lui Liviu Dragnea. Iohannis a spus, citat de News.ro, că: “În România nu există nici un stat paralel, este invenţia PSD-iştilor prin care vor îşi motiveze demersurile antijustiţie şi antiservicii. Atât de simplu este. În România e un singur stat. Şi pe acel stat îl reprezint eu. Deci povestea cu statul paralel este o invenţie, nu ştiu dacă a PSD sau a consultanţilor PSD, dar îi asigur pe români că în România nu există stat paralel şi restul sunt poveşti prin care PSD încearcă să îşi valideze anumite demersuri destul de discutabile.”

Președintele a identificat ținta demersurilor PSD (și ALDE dar partidul domnului Tăriceanu a mai mult o anexă/un mit), a explicat de ce ele sunt periculoase, a clarificat natura ficțională a statului paralel și a forțelor sale. Mai mult a reușit să explice de ce funcția de președinte al unei țări, chiar dacă este împinsă într-o direcție mai degrabă ceremonială, contează. Reprezentarea unui număr mare de alegători, chiar dacă nu poate să oprească mișcările PSD, sau ale oricărui alt partid, îi permite lui Iohannis să lucreze cu opinia publică, să ofere alternative și să explice ce și de ce se întâmplă tuturor cetățenilor.

E destul de clar (deși vreau să fiu impresionat de o soluție deosebită creată de administrația prezidențială) că Iohannis o să fie nevoit să emită un decret de demitere al șefului DNA. La fel de clar e că există un public căruia atât doamna Kovesi cât și președintele îi pot comunica de ce această decizie a fost forțață, de ce Curtea Constituțională pare să își depășească propriile limite, care e spațiul, de la vot la manifestații, prin care cetățeanul poate să se exprime public.

Educația civică reală e complicată, construcția de identitate politică la fel, Iohannis poate să accelereze procesul semnificativ și să ajute România să devină mai stabilă și eficientă politic pe termen mediu, chiar dacă PSD se laudă cu victorii pe termen scurt.

Președintele nu poate să atace Constituția, poate să își schimbe nivelul de implicare

Dacian Cioloș, fost prim-ministru și lider al Mișcării România Împreună, se aliniază ideii că președintele Klaus Iohannis trebuie să acționeze clar împotriva deciziei recente a Curții Constituționale, care îl obligă să emită un decret de revocare al procurorului șef al DNA.

News.ro îl citează spunând că președintele trebuie să riște și că el reprezintă o ultima baricadă stând în fața unei majorități politice conduse de Partidul Social Democrat care își depășește mandatul primit prin alegeri.

Cioloș e destul de inteligent încăt să nu îi ceară lui Iohannis să nu emită decretul sau să găsească o altă cale clară de a nu executa revocarea cerută de ministrul Justiției dar abordează ideea că un referendum poate să fie o cale bună de a întări lupta împotriva corupției și de a limita acțiunile PSD-ului.

E drept că președintele României, chiar dacă lipsit de foarte multă putere politică bine definită, poate să fie un simbol eficient, cu capacitate de agregare a unei majorități și de educare a cetățenilor. Chiar dacă el poate să încerce să folosească și referendumul acest mijloc de consultare populară tinde să fie ignorat de cei care au fost aleși în Parlament atunci când nu servește intereselor lor.

Iohannis, în pofida reputației sale de comunicare lent și limitat, poate să se angajeze, clar și rapid, într-un efort de comunicare a problemelor, legate de corupție și de efectele ei asupra partidelor politice, prin care să creeze interes și să aducă informație la nivelul alegătorilor, țindind o schimbare clară de majoritate parlamentară pe termen scurt sau mediu. Mai mult, el poate să ajute PNL, USR și alte formațiuni mai mici să își prezinte propriile mesaje, chiar dacă nu vrea să le promoveze direct agenda politică.

Curtea Constituțională a acționat în favoarea PSD dar în lipsa unei modalități clare de a rezista în fața partizanatului ei actorii politici care nu sunt de acord cu decizia trebuie să inoveze și să dea dovadă de inteligență ca să poată schimba ceva.

Dezbatere pentru totdeauna, generată de PSD și prezentată de Tudorel Toader

După dezbaterea și votul de săptămâna asta de la Consiliul Superior al Magistraturii, legat de raportul privind Direcția Națională Anticorupție și cerea de revocare a Codruței Kovesi, cele mai multe observații ți comentarii au fost legate de votul 6-1 împotriva acestei cereri și de faptul că Tudorel Toader vede un conflict constituțional dacă președintele refuză să facă ce vor ministrul Justiției și Partidul Social Democrat.

Dar, cum bine scoate în evidență Hotnews, ce a spus Toader e mai complicat și, foarte probabil, mai problematic decât pare la prima vedere. Declarația ministrului e: “Indiferent ce va decide CSM, ce va decide presedintele, ce va decide Curtea Constitutionala daca va fi sesizata pe conflict, dezbaterea va continua privind managementul DNA.”

Practic un expert în drept spune că nu contează procesul de decizie exprimat în lege sau intenția actorilor instituționali implicați în decizie și că nici măcar ce spune Curtea Constituțională nu e ultimul cuvânt. Important e să existe o continuă dezbatere legată de DNA, ce reprezintă în traducere efortul unei bucați a clasei politice și a presei asociate cu ea de a limita încrederea în această instituția pentru a îi decredibiliza rezultatele (a se citi condamnări) și a limita pericolul pentru anumiți lideri.

Tudorel Toader poate să fie înlocuit, PSD poate să piardă puterea dar e clar că PSD și alții vor continua să atace constant DNA servindu-și propriul interes fără să fie interesați de consecințele asociate.

Raportul GRECO e semn că UE își pierde încrederea în România

România a intrat greu în Uniunea Europeana dar are deja 10 ani de prezență și cam e cazul să devenim capabili să influențăm politicile organizației europene dar și să folosim eficient fondurile comune. Din păcate GRECO, legat de Consiliul European și cu o bună reputație în statele cele mai importante ale UE, spune că atât parlamentul cât și guvernul nu au reușit să îmbunătățtească capacitatea de luptă împotriva corupției (problema care nu se rezolvă dar care poate să fie controlată).

Hotnews oferă o imagine mai clară a observațiilor și a recomandărilor iar ideea centrală pare să fie că România se distanțează încet de bunele practici ale Uniunii Europene și că, treptat, pierde încrederea limitată de care beneficia. Asta va însemna, pe termen scurt și mediu, mai puțină influență și mai puțini bani pe care putem să îi folosim, atât instituțional cât și la nivel de inițiative privată.

PSD și ALDE au criticat, bineînțeles, raportul GRECO, comentând atât că datele folosite sunt vechi cât și că analiștii nu sunt bine informați despre moile legi ale justiției. Problema nu e rezistența lor, deja clară, în fața oricăror măsuri care ar putea să afecteze nucleul dur din jurul lui Liviu Dragnea. Problema e că afectează modul în care România interacționează cu statele europene și cu UE și limitează accesul la resurse pe termen mediu, dincolo de orizontul de prezență al actualului guvern sau al actualei majorități din parlament.

Liberalismul lui Tăriceanu îl trădează din nou

E de ceva vreme destul de clar că președintele Senatului, Cășin Popescu Tăriceanu, nu are nici o legătură cu doctrina liberală (pre sau modernă) deși a fost parte a PNL și acum conduce ALDE. Dar e destul de clar că omul politic din el simte nevoia să forțeze separația prin declarațiile despre justiție (dublate de acțiuni). După ce doamna Kovesi a spus că ministrul Justiției ar trebui inveshigat pentru o serie de declarații legate de activitatea DNA, Tăriceanu atacă.

El spune: “Nu mai are nimeni dreptul să emită niciun fel de pârâre pe chestiunile referitoare la justiție, la funcționarea DNA, dânsa s-a supărat și l-a reclamat pe ministru. Sunt absolut siderat.” Mai mult, liderul ALDE sugerează că șefa DNA încearcă să construiască un spațiu de supra-putere în România și o compară cu Vladimir Putin și cu modul în care el conduce Rusia.

Tăriceanu nu înțelege cum funcționează libera exprimare, supra-estimează puterea DNA (pentru că partnerii săi de coaliție se simt amenințați), sub-licitează modul în care Putin abuzează de stat și creează o falsă relație menită să jignească fără vreo urmă de dovadă.

Având în vedere lipsa de atractivitate electorală a ALDE și depedența sa de Partidul Social Democrat declarațiile lui Tăriceanu au sens pe term scurt (dacă PSD nu ajunge la concluzia că e mai ușor fără decât cu el) dar aproape garantează că partidul lui nu va putea niciodată să existe independent.

UDMR e curat, merită votat

Dacă e să ne luăm după discuția asta de pe Hotnews UDMR e singurul partid din Rommânia care nu are nici un membru anchetat pe drept de DNA, o organizație plină de oameni foarte curați, care ar trebui să fie lăsați să facă bine în comunitățile lor și să nu mai fie deranjați de organele statului.

Partidul, care a reușit să stea la guvernare destul de mult după ’90, a reușit să își construiască mai degrabă bună, chiar dacă bazinul lor electoral este limitat prin chiar natura organizației. Însă dacă se aliniază la discursul anti-DNA be care se bazează PSD sau ALDE, mai ales pentru a proteja o parte din lideri, are toate șansele să se ducă sub 5%, fie la alegerile de anul ăsta fie la cele din 2020.

Tăriceanu amestecă obstrucția cu umorul prost

Cred că, în secret, Călin Popescu Tăriceanu nu vrea să fie implicat în viața politică din România și că toate declarațiile lui care se duc spre absurd sunt un fel de pledoarii pentru ajutor.

Recent, la Digi 24, el a livrat un banc fără valoarea umoristică și cu o doză de inteligență politică limitată pentru a ataca guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș. iar pe pagina personală de Facebook a apelat la parlamentari să nu mai ia în considerare nici o cerere a DNA până după alegeri.

Călin Popescu Tăriceanu își începe apelul spunând: “Este binecunoscută poziția mea potrivit căreia DNA nu mai slujește demult Justiția, ci, în spatele paravanului luptei necesare și legitime cu corupția, a devenit prea adesea un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor politici ai celor care dirijează pe căi oculte activitatea acestei instituții.”

Parte cea mai periculoasă a apelului e că folosește probleme instituționale și eforturi de limitare a impactului DNA făacute chiar de ALDE în colaborare cu PSD și, câteodată, chiar cu PNL, pentru a justifica mai multe amânări și o mai mare limitare a activității instituției.

E un exercițiu de contorsionare politică de care Tăriceanu e probabil mândru și care e clar construit să securizeze votanți pentru alegerile din 11 decembrie, când e clar că ALDE trebuie să ia 5% singur, lucru dificil pentru un partid care lucrează cu moșternirea Voiculescu și e văzut în general ca o anexă a PSD.