Trump evită orice discuție despre zid sau Obamacare

Donald J. Trump, președinte ales al Statelor Unite ale Americii, a lansat un nou mesaj video care oferă detalii despre măsurile pe care vrea să le ia în prima zi de mandat oficial, și majoritatea presei, inclusiv BBC, comentează decizia sa de a renunța la TPP, marele tratat axat pe comerț care nu e încă ratificat de SUA.

Mai interesant e că noul lider al celei mai puternice țări din lume nu a spus nimic despre marele zid care trebuie să apară la granița cu Mexic sau despre eliminarea Obamacare, două dintre marile promisiuni din timpul campaniei electorale. Republicanul a mai promis că va anunța cuvânt noi numiri pentru cabinet, că va introduce un program de răspuns la atacurile cibernetice împotriva Americii, că va interzice membrilor administrației să devină lobby-iști pentru 5 ani și că va analiza modul în care sunt emise vizele.

Probabil cel mai mare impact o să îl aibă promisiunea că va elimina restricțiile legate de producția de energie, ceea ce nu-i o idee chiar bună având în vedere că 2016 pare să fie cel mai cald an de când există măsurători clare, trecându-l pe 2015 pe locul 2.

Practic Donald J. Trump propune lucruri fără prea mare impact dar care sună bine și nu se atinge de cele mai importante promisiuni făcute, care sunt fie greu fie imposibil de implementat, chiar în condițiile în care controlează și Congresul și Senatul.

Probabil că președintele ales va continua să nu menționeze prea des cuvintele zid, Mexic sau Obamacare prea des în următoarele câteva luni, chiar dacă cei care l-au ales sunt foarte dornici să ler audă.

Trump, tranziția și enormitatea guvernării

“Make America Great Again” e un foarte bun slogan, parte a strategiei care l-a făcut pe Donald J. Trump noul președinte al Statelor Unite ale Americii, dar cuvintele astea ratează un lucru destul de simplu: SUA e deja o țară foarte mare, din mai multe puncte de vedere.

Bugetul e mare, responsabilitățile interne sunt gigantice, problemele externe care trebuie abordate poate ceva mai mici, economia SUA încă e hotărâtoare pentru evoluția restului lumii. Donald J. Trump trebuie, împreună cu oamenii pe care îi selectează pentru cabinet, să se ocupe de toate lucrurile astea. Problema pe moment e că președintele ales are greutăți când e vorba de ocuparea posturilor.

Candidatul a mers împotriva unei bune bucăți a propriului partid ca să câștige. NYTimes sugerează că un număr mare de foști membrii ai administrației nu sunt interesați de posturi mai degrabă de execuție decât de stabilirea a strategiei. Mike Pence, care e vicepreședinte, pare că nu are resursele să se ocupe cum trebuie și de echipa de tranziție. Aparent chiar și donatorii cei mai importanți nu prea au pe cine să recruteze, lobby-ist sau nu, pentru administrația Trump.

Tocmai pentru că SUA e atât de mare din foarte multe puncte de vedere aparatul birocratic atașsat guvernării e și el masiv și pe alocuri imposibil de eliminat, în pofida declarațiilor bazate în ideologie ale republicanilor. Dacă Donald J. Trump chiar va implementa construcția unui zid și deportarea masivă el o să aibă nevoie de mai mulți oameni, de mai multe resurse, de mai multă birocrație care să le coordoneze.

Întregul efort de reformă, chiar dacă e mai mult decât doar o promisiune de campanie, poate să se piardă în detalii dacă nu există capitalul uman necesar în administrație. Iar primele numiri care par solide, Stephen Bannon și Reince Priebus, combină un reprezentant al alt-right cu un insider cu experiență organizatorică. E destul de clar că Donald J. Trump încearcă să mențină un echilibru dar nu e clar dacă, în general, administrația lui o să fie atragătoare pentru genul de operatori politici, profund republicani sau doar pragmatici, care pot să lucreze eficient cu președintele și să îi transforme ideile în politici și apoi politicile în acțiuni.