Regele Mihai a murit, festivismul național nu

Regele Mihai a murit pe 5 decembrie dar reacțiile majorității oamenilor politici legate de acest eveniment ne arată că festivismul asociat cu clasa noastră politică e viu și capabil să profite până la capăt de această ocazie.

Președintele Iohannis a fost, poate, cel mai decent în reacția sa, chiar dacă funeraliile de stat puteau să fie anunțate ceva mai târziu, pentru că să concentrat pe ce a fost și a făcut Mihai. Prima sa declarație sună corect: “Regele Mihai a fost una din cele mai mari personalităţi ale României şi a scris cu litere mari istoria României. Este o mare pierdere pentru România şi pentru români. Condoleanţe tuturor membrilor Casei Regale”

Pe de altă parte nu știu dacă e nevoie de doliu național, având în vedere că România e republică și că nu există o implicare directă a Casei Regale în viața de zi cu zi a majorității cetățenilor. Funeraliile de stat cred că sunt de ajuns.

Alți politicieni au marșat pe valorile pe care regele Mihai le reprezenta, incapabili să vadă că menționarea lor e o idee infinit mai proastă decât aplicarea lor directă în prestația lor publică. Gabriela Firea, primar al Bucureștiului, a găsit momentul perfect ca să propună redenumirea Pieței Victoria. Nu m-aș mira ca alți primari să găsească rapid și ei piețe și străzi care să poarte numele de Mihai, pentru că simbolistica locativă e mai importantă decât adoptarea unor valori.

E instructivă lista de reacții de la News.ro. Multe fraze goale, puține idei despre istorie, nici o inițiativă legată de o mai bună comunicare a trecutului recent al României. Politicienii trebuie să vadă moartea regelui Mihai ca o bună oportunitate moralizatoare, mai ales pentru ei dar și pentru cetățeni, și mai puțin ca un moment pentru festivism gol de conținut.

Furtuna, Firea și gândirea proastei reacții

O furtună în vestul României a luat lumea și administrația locală prin surprindere. Au murit oameni, au fost pagube materiale destul de mari, cetățeanul de rând a fost mai afectat decât se aștepta. Urmarea a fost că Gabriela Firea, primarul PSD al Bucureștiului, a supra-reacționat în așteptarea unei furtuni (cam de vară, dar avem de-a face cu schimbarea climaterică) sugerând că lumea trebuie să stea la adăpost cam de pe la 5, cu stress-ul adăugat că la aceiași oră se închid și școlile și grădinițele.

E clar că o să plouă destul de mult și că Bucureștiul face cu greu față la astfel de fenomene meteo. Dar e la fel de clar că administrația orașului a reacționat prost (încercând să se pună la adăpost [da, știu] în caz că sunt victime sau pagube mari) și că, pe termen mediu, asta face orașul și locuitorii săi semnificativ mai vulnerabili.

Data viitoare când un fenomen nasol o să amenințe Bucureștiul lumea o să fie mai puțin interesată să asculte de administrație. orice om rațional putea să vadă care e amploarea furtunii care vine și să observe cât de mult exagerează Firea. Orașul s-a blocat pentru câteva ore, chiar mai mult decât de obicei. Primarul a afișat un studiat interes pentru cetățeni, dar care e doar declarativ. E și foarte probabil ca primăria să se laude masiv cu cât de bine a raușit să administreze criza, chiar dacă ea nu prea a existat.

O administrație locală solidă e rațională, atentă la ce e important și ce nu, capabilă să planifice și să comunice ce e important. Primăria Bucureștiului, condusă de Firea, re-acționează masiv și fără rezultat concret, folosind resursele de atenție ale cetățenilor când nu e nevoie. Din păcate e foarte posibil ca un număr de oamenii să creadă că asta înseamnă să conduci bine un oraș mare. Nu e.