Tag: Nairo Quintana

Gata cu Il Giro, gata pentru Le Tour

Tom Dumoulin, lider la Sunweb și mare speranță de vreo 2 ani, a reușit prima mare lovitură a carierei sale și a câștigat Turul Italiei, ediția centenară, după trei dintre cele mai spectaculoase săptămâni de mare tur din istoria de după 2000 a ciclismului. Olandezul, alături de rivali ca Nibali, Quintana, Pinot, Zakarin sau Mollema, a trecut prin 21 de etape pline de cățărări dificile, momente amuzante și perioade pline de atacuri și de tensiune.

La începutul lui iunie aventurile din Italia vor reprezenta doar amintiri în timp ce atenția fanilor se va concentra pe Turul Franței, cel mai important eveniment ciclist al anului, și pe lupta care se va da între Chris Froome, Romain Bardet, Alberto Condator, Alejandro Valverde, Fabio Aru și, poate, din nou, Nairo Quintana.

Il Giro e adesea văzut ca cel mai spectaculos mare tur al anului, cu doza de spectacol crescută de faptul că e primul din an și protagoniștii tind să riște mai mult știind că mai au două șanse în Franța și Spania. Le Tour tinde să fie cel mai tacticizat, dominat în ultimii ani de Sky și de Froome, un mare tur care se câștigă mai degrabă în autobuzul echipei, la ședințele de pregătire dinaintea etape, și în mașina directorului sportiv decât pe drum.

Și, totuși, în 2017 Movistar, echipa care a încercat să controleze Turul Italiei, cu oameni puternici și pe plat și pe munte și cu un spațiu solid de protecție pentru liderul Nairo Quintana, nu a reușit să ia decât locul doi la general, învinsă nu atât de Sunweb, care a pierdut un om important repede și nu a rezistat foarte bine în munți, cât de Tom Dumoulin.

Ciclistul olandez a început ca un foarte bun om de contratimp, mare pe bicicletă dar foarte limitat pe cățărări, dar a devenit om de mare tur după performanța impresionantă din Turul Spaniei. În Il Giro a luat timp solid în cele două etape de contratimp, una plată ca în palmă și alta vălurită, și a reușit să se agațe de rivali, mai ales Quintana, Nibali și Pinot, sau să își limiteze bine pierderile de timp pe munte.

Victoria lui putea să fie absolut comfortabilă, la mai mult de 3 minute, dacă nu era forțat să se oprească în cel mai prost moment pentru o chemare a naturii înainte de o cățărare importantă și dacă nu era distanțat după o greșeală personală de la chiar începutul următoarei etape.

Pentru Le Tour gradul de competivitate se anunță mai mic decât a fost în Italia, cu Chris Froome de la Sky marele favorit și cu Quintana, Valverde, Bardet și Contador pregătiți să profite dacă britanicul e în formă proastă. În trei săptămâni e ănsă timp suficient pentru surpriză și răsturnări dramatice de clasament.

Până atunci pe 4 începe Criterium de Dauphine (îmi place mai mult numele clasic de Dauphine Libere), un fel de mini Tur al Franței, oferindu-le echipelor o șansă să își testeze tactica și să evalueze forma oamenilor importanți. Turul Elveției o să atragă și el cicliști importanți. Le Tour de France începe pe 1 iulie în Dusseldorf.

Victoria lui Quintana în Vuelta e semn bun pentru 2017

La Vuelta s-a terminat duminică cu o etapă mai degrabă ceremonială spre Madrid, câștigată de Magnus Cort Nielsen de la Orica GreenEdge, dar marea știre a zilei a fost că Nairo Quintana a reușit să câștige Turul Spaniei la o distanță comfortabilă de Chris Froome.

Victoria a fost pecetluită sâmbătă, în timpul ultimei etape de munte, care a urcat spre impresionantul Alto de Aitana și care părea perfectă pentru un atac din partea Sky și a liderului său. Froome era într-o pozție bună după un contratimp spectaculos și teoretic putea să amenințe tricoul roșu, dacă totul mergea bine.

Quintana în roșu
Nairo Quintana on stage 20 of the 2016 Vuelta a España

Etapa a început cu 70 de kilometri de luptă surdă și dură legată de stabilirea unei evadări care să aibă forța să se distanțeze de pluton și în același timp să nu fie foarte amenințătoare pentru Sky sau Movistar.

E o parte fascinantă și haotică a ciclismului care e relativ rar văzută chiar și de fani, combinând tacticile decise de directorii sportivi cu abilitatea individuală și cu dinamicile sociale complexe ale plutonului, ca să nu mai vorbim de modul în care diferiții lideri de echipă interacționează unii cu ceilalți.

În final Luis Leon Sanchez și Remy Molard au ajuns în față și un grup puternic s-a stabilizat în jur de două minute în spatele lor, cu Gesink, Atapuma și Latour ca principale amenințări.

În pluton Sky nu a avut nici o idee deosebită la nivel tactic și nici forța să se desprindă de Movistar, dar Orica și-a folosit foarte bine oamenii pentru a-l separa pe Contador de oamenii de la Tinkoff, ceea ce apoi i-a permis lui Chavez să atace și să recâștige locul trei de pe podium pe care îl pierduse în timpul contratimpului.

Pierre Latour a adus, la final, o victorie solidă Franței și lui AG2R iar Fabio Felline, om de la Trek mai degrabă de clasice și de munte mediu, a reușit să ajkungă pe locul trei ca să securizeze tricoul verde.

Nairo Quintana, în pofida zilei proaste avute la contratimp, reușește să ia tricoul roșu de câștigător în Turul Spaniei în principal datorită echipei sale și abilitășilor tactice superioare ale lui Movistar, care a reușit să surprindă Sky și să îl izoleze pe Froome când a contat.

Rivalitatea dintre cei doi e semn că sezonul de mari tururi din 2017 o să fie unul foarte interesant, dar parcă e nevoie să apară măcar unul sau doi alți oameni solizi care să dețină forța și echipa pentru a juca la victorie în Turul Franței. Nibali, Aru, Gesink, poate și Contador, Bardet, Pinot, au foarte multe de dovedit în anul ce vine.

 

Froome, Keukeleire și Valerio Conti câștigă trei zile foarte diferite în Vuelta

Froome își revine după o zi de pauză
Froome arată că se simte bine cu o victorie

După prima zi de odihnă din acest ultim mare tur al anului acțiunea a început cu un nou finiș în cățărare, la Pena Cabarga, un munte relativ scurt dar destul de abrupt care i-a permis lui Chris Froome să arate că forma lui se îmbunățățește și că revenirea spectaculoasă de luni e parte a unei tendințe pozitive.

Evadarea zilei de miercuri a inclus 23 de cicliști și inițial Movistar părea relativ neinteresată să îi urmărească, mulțumită să protejeze tricoul de lider al lui Quintana. Tinkoff a decis să treacă la treabă și să muncească pentru Contador, chiar dacă acesta nu a avut forța să atace puternic pe final și să câștige timp.

Esteban Chavez de la Orice GreenEdge a fost primul dintre favoriți care a încercat să obțină un avantaj dar Valverde și Quintana au reușit să îi limiteze avansul și columbianul a lansat apoi propriul său atac, încercând să se ducă spre a doua victorie de etapă.

Froome avea însă alte idei și a reușit să creeze un grup de doi oameni cu liderul de la Movistar, să reziste la ruperile lui de ritm și apoi să obțină un avantaj minim pentru a lua victoria, chiar dacă nu a reușit să câștige cine știe ce timp în clasamentul pentru tricoul roșu de lider.

Joi părea p nouă zi de evadare, cu o cățărare de categoria a doua pe un circuit de final străbătut de două ori, dar Lopez și Kennaugh de la Sky au fost printre cei care s-au separat de pluton și Movistar a muncit pentru a se asigura că ei nu pregătesc un alt atac pentru Froome.

Evadarea a fost înghițită iar sprintul din pluton redus a fost destul de haotic, cu Jens Keukeleire de la Orica reușind o victorie muncită, chiar dacă nu foarte spectaculoasă. Fabio Felline, unul dintre favoriții mei de la Trek, a venit pe trei.

Astăzi plutonul și mai ales Movistar a decis să ia o pauză aproape totală, după două zile de muncă, și evadarea de 12 oameni a reușit să ia un avans masiv, iar Valerio Conti a știut să își păstreze energia pe mai bine de 200 de kilometri pentru a se distanța pe final, cu Lagutin și Wyss pe podium.

Plutonul a ajuns cu o întărziere de cam 34 de minute, cu toți favoriții mai interesați să își păstreze energia pentru etapa regină de mâine decât de orice încercare de a câștiga ceva timp pe final.

 

Quintana câștigă, Froome pierde și își revine

Nairo Quintana, liderul de la Movistar, câștigă etapa cu numărul zece a Turului Spaniei și reușește să preia din nou tricoul roșu de lider în clasamentul general dar marea veste a zilei e că Chris Froome, câștigător de Tur al Franței, are capacitatea să își revină după o criză majoră pe cățărarea finală pentru a lua locul doi.

O evadare solidă, de 16 oameni, părea să aibă ceva șanse la victorie dar pe cățărarea spre Lagos de Covadonga ei nu au avut nici forța să își păstreze avantajul si nici inteligența să conlucreze. Movistar a dus o trenă dură, care a facut grupul favoriților foarte mic, și Quintana a știut când să forțeze, luându-l inițial pe Contador cu el.

Ciclistul columbian a știut când să atace iar Chris Froome a fost lăsat foarte în spate, cu doi oameni de la Sky care au încercat să îl protejeze. Quintana a fost nemulțumit de munca depusă de Contador și a atacut din nou, reușind apoi să treacă de rămășițele evadării și să ia etapa.

Marea surpriză a fost în spate, unde Froome a reușit să își regăsească ritmul și a avut puterea să treacă de toți ceilalți favoriți și să ajungă la Gesink, poziționându-se pe trei la final.

Urmează o zi de odihnă, necesară ca să aflăm, poate chiar de la liderul Sky, unde a găsit puterea să revină și sî pîstreze șanse la tricoul roșu.

Chris Froome, tricoul galben și câștigurile marginale care domină Turul Franței

Froome și proba preferată
Chris Froome în timpul probei de contratimp

Acum mai bine de o săptămână Chris Froome, de la echipa Sky, a primit tricoul galben de câștigător al clasamentului general din Turul Franței înconjurat de o superbă seară pariziană, mulțumindu-le co-echipierilor și personalului tehnic care i-au făcut posibilă victoria.

Le Tour din 2016 a fost o cursă ușor confuză când e vorba de principalii favoriți iar discursul lui Froome a subliniat impactul major de pe care elemente ulor de ignorat l-au avut asupra rezultatului final.

Liderul echipei Sky a reușit să se afirma prima dată nu pe o cățărare dură ci pe coborâre, reușind să adopte o poziție aerodinamică la care a adăugat un efort bine dozat pentru a obține o victorie la Bagneres de Luchon, care i-a oferit și un avantaj de vreo 30 de secunde în clasamentul general.

Parcă pentru a arăta rivalilor că trebuie să se teamă de el tot timpul Froome a evadat apoi într-o etapă destul de plată dar afectată de vânt și a reușit să colaboreze bine cu Peter Sagan pentru a mai lua 12 secunde avans.

Cele două etape de contratimp, nici una dintre ele complet plată, i-au dat lui Chris Froome două ocazii să se distanțeze de rivalii săi și nici unul dintre ei nu a reușit apoi să îl amenințe pe munte.

Partea interesantă a Turului de anul aceasta e că nimeni nu a reușit să lanseze un atac cu adevărat puternic pe una dintre marile cățărări și să distanțeze total de ceilalți favoriți, ba mai mult nimeni nu a încercat foarte tare iar cei care au testat plutonul au terminat mai degrabă în spatele liderilor de echipă.

Sky a știut perfect când să controleze cursa și când să permită altor echipe să încerce să facă același lucru iar tendința celor puternici de a își proteja liderii a permis unui număr mare de evadări să ajungă la final în timp ce favoriții, cu co-echipieri relativ proaspeți în jurul lor, nu au avut nevoie să se lupte foarte mult.

Nairo Quintana de la Movistar e probabil cea mai mare dezamăgire a Turului Franței, în pofida faptului că a terminat pe 3, pentru că nu a reușit să pună probleme reale nici când drumul a devenit foarte abrupt, teritoriu unde ar trebui să îi fie superior lui Froome, iar Romain Bardet, în pofida prestației bune din ultima săptămână, nu pare să fie suficient de puternic pentru a lupta pentru galben.

2016 e expresia cea mai clară a filozofiei de “marginal gains“, tradusă poate cel mai bine ca “avantaje periferice”, care stă la baza viziunii propuse de Sky pentru ciclism, cu schimbări mici legate de technologie, obiceiuri și strategie care pot să ofere avantajul necesar pentru a genera victorii mari.

Victoria lui Froome a fost oarecum ușurată și de decizia comisarilor de a îi da același timp ca al rivalilor după incidentul de pe Ventoux, când liderul Sky, Richie Porte și Bauke Mollema au căzut din cauza unui accident care a implicat spectatorii și o motocicletă. Probabil că englezul ar fi luat galbenul în Paris chiar dacă pierdea acolo un minut sau mai mult dar poate că restul competiției ar fi fost ceva mai interesant.

Zi de odihnă în Turul Franței, timp pentru o primă evaluare a favoriților

 

Alberto Contador s-a restras din Turul Franței duminică, resimțind cele douăz căzături de la începutul competiției și plângându-se și de o febră care i-a limitat și mai mult capcitatea de a ține ritmul cu ceilalți lideri de echipă.

Primii zece cicliști din clasamentul general sunt la doar un minut unul de altul, cu Chris Froome de la Sky deținătorul actual al tricoului galben și un surprinzător Adam Yates de la Orica pe locul doi. Daniel Martin de la Etixx e pe trei în fața lui Quintana, cel care conduce echipa Movistar.

Probabil că toți cei care sunt sub Warren Barguil de la Giant în clasament, la mai mult de 3 minute de Froome, nu mai au șanse reale să câștige Turul și vor lupta fie pentru etape fie pentru ocazii să arate culorile echipei și numele sponsorilor.

Până acum tactica lui Sky, de a control orice cățărare agresiv pentru a îi permite lui Froome să atace când vrea și când simte că rivalii lui sunt obosiți, a funcționat bine și Movistar, BMC sau Astana nu par să aibă vreun mod de a își impune propriul ritm.

Diferențele de timp sunt însă suficient de mici ca să încurajeze atacuri în cele două săptămâni rămase, mai ales dacă liderul actual dă vreun semn de slăbiciune reală sau dacă rivalii se coalizează pentru a îi limita opțiunile și sprijinul.

Trek, echipa mea preferată, a reușit câteva sprinturi solide cu Theuns, chiar dacă el nu are nici trenul și nici experiența încă să se lupte cu Cavendish sau Kittel.

Mollema, omul de clasament general, a stat în general cu favoriții în Pirinei și chiar a încercat două acelerări solide spre Andorra Arcalis, și acum e pe locul șapte. S-ar putea însă să ducă lipsa unei echipe cu mai mulți oameni de munte în zilele care vin.

Cu excepția celor două etape de sprint plictisitoare până spre final din zilele doi și trei Turul Franței a fost spectaculos în prima lui săptămână și are potențial să ofere chiar mai mult în zilele care vin.

Antrenament de zi liberă cu Trek