Chris Froome, tricoul galben și câștigurile marginale care domină Turul Franței

Froome și proba preferată
Chris Froome în timpul probei de contratimp

Acum mai bine de o săptămână Chris Froome, de la echipa Sky, a primit tricoul galben de câștigător al clasamentului general din Turul Franței înconjurat de o superbă seară pariziană, mulțumindu-le co-echipierilor și personalului tehnic care i-au făcut posibilă victoria.

Le Tour din 2016 a fost o cursă ușor confuză când e vorba de principalii favoriți iar discursul lui Froome a subliniat impactul major de pe care elemente ulor de ignorat l-au avut asupra rezultatului final.

Liderul echipei Sky a reușit să se afirma prima dată nu pe o cățărare dură ci pe coborâre, reușind să adopte o poziție aerodinamică la care a adăugat un efort bine dozat pentru a obține o victorie la Bagneres de Luchon, care i-a oferit și un avantaj de vreo 30 de secunde în clasamentul general.

Parcă pentru a arăta rivalilor că trebuie să se teamă de el tot timpul Froome a evadat apoi într-o etapă destul de plată dar afectată de vânt și a reușit să colaboreze bine cu Peter Sagan pentru a mai lua 12 secunde avans.

Cele două etape de contratimp, nici una dintre ele complet plată, i-au dat lui Chris Froome două ocazii să se distanțeze de rivalii săi și nici unul dintre ei nu a reușit apoi să îl amenințe pe munte.

Partea interesantă a Turului de anul aceasta e că nimeni nu a reușit să lanseze un atac cu adevărat puternic pe una dintre marile cățărări și să distanțeze total de ceilalți favoriți, ba mai mult nimeni nu a încercat foarte tare iar cei care au testat plutonul au terminat mai degrabă în spatele liderilor de echipă.

Sky a știut perfect când să controleze cursa și când să permită altor echipe să încerce să facă același lucru iar tendința celor puternici de a își proteja liderii a permis unui număr mare de evadări să ajungă la final în timp ce favoriții, cu co-echipieri relativ proaspeți în jurul lor, nu au avut nevoie să se lupte foarte mult.

Nairo Quintana de la Movistar e probabil cea mai mare dezamăgire a Turului Franței, în pofida faptului că a terminat pe 3, pentru că nu a reușit să pună probleme reale nici când drumul a devenit foarte abrupt, teritoriu unde ar trebui să îi fie superior lui Froome, iar Romain Bardet, în pofida prestației bune din ultima săptămână, nu pare să fie suficient de puternic pentru a lupta pentru galben.

2016 e expresia cea mai clară a filozofiei de “marginal gains“, tradusă poate cel mai bine ca “avantaje periferice”, care stă la baza viziunii propuse de Sky pentru ciclism, cu schimbări mici legate de technologie, obiceiuri și strategie care pot să ofere avantajul necesar pentru a genera victorii mari.

Victoria lui Froome a fost oarecum ușurată și de decizia comisarilor de a îi da același timp ca al rivalilor după incidentul de pe Ventoux, când liderul Sky, Richie Porte și Bauke Mollema au căzut din cauza unui accident care a implicat spectatorii și o motocicletă. Probabil că englezul ar fi luat galbenul în Paris chiar dacă pierdea acolo un minut sau mai mult dar poate că restul competiției ar fi fost ceva mai interesant.

Peter Sagan și tricoul verde din Turul Franței

Sagan e a cincea oară în verde în Paris
Sagan e a cincea oară în verde în Paris

E ziua de după, o zi de luni când, pentru prima dată dupa trei săptămâni, Turul Franței nu mai are nimic de oferit. Aseară Andre Greipel a reușit să câștige etapa din Paris în timp ce Christopher Froome a devenit pentru a tria oară câștigător al tricoului galben la finalul Le Tour de France.

Diferitele competiții cicliste au propriile sisteme de punctaj pentru diferite categorii de cicliști și mai toate oferă un tricou distinctiv celor mai buni sprinteri, acelor oameni din pluton care reușesc să dezvolte viteze impresionante pe distanțe mici pentru a câștiga etapele desfășurate în cea mai mare parte pe teren plat sau doar puțin vălurit.

În Turul Franței tricoul e verde și de cinci ani, în pofida schimbărilor de structură și de punctaje, Peter Sagan, slovacul de la Tinkoff, e cel care reușește să îl câștige, deși nu e chiar cel mai rapid om din pluton.

În 2016 el a adunat cel mai mare total de puncte în clasamentul sprinterilor din ultimii ani, 470, dublul celui mai apropiat rival, Marcel Kittel de la Etixx, care are 228. Mai mult, Sagan a reușit să ia trei victorii de etapă după ce pentru o lungă perioadă nu reușise să termine etape mai bine decât pe locul doi.

Sagan a reușit și un atac superb pe final de etapă împreuna cu câștigătorul tricoului galben, Chris Froome, alături de Geraint Thomas de la Sky și Bodnar de la Tinkoff, și nu s-a sfiit să atace și pe munte ca să îi asigure lui Rafal Majka tricoul cu buline roșii, pentru cel mai bun cățărător, și apoi ca să ajungă Kreuziger în top ten la final. Toate acestea l-au făcut și cel mai câștigătorul premiului pentru cel mai agresiv ciclist din Tur.

Slovacul nu e deloc un sprinter clasic pentru că poate să meargă bine pe pavate, are șanse reale să câștige o clasică de primăvară în urcare, poate să tragă pe plat dacă e nevoie și nu e slab nici la contratimp.

Cavendish, Kittel, Greipel cu siguranță, probabil și Coquard sau Kritoff, sunt mai rapizi decât Sagan în ultimul kilometru dar ciclistul de la Tinkoff e foarte bun la poziționare, știe pe cine să urmeze și știe când să plasee atacul care contează.

Tinkoff se desființează la finalul anului iar Peter Sagan se pare că a semnat deja cu Bora Argon pentru 2017, unde va primi o mărire de salariu și aparent oamenii de care are nevoie ca să încerce să câștige atât curse clasice cât și tricoul verde din Turul Franței.

Sagan ar putea să încerce chiar să câștige unele tururi de șapte zile, poate Paris Nice sau Turul Poloniei, sau poate să se specializeze în curse de o zi, având în vedere că are doar 26 de ani și deja a dominat Le Tour.