Partidul Social Democrat – Page 5

Cine și de ce votează: PSD, PNL, USR

De ceva vreme există o serie de stereotipuri legate de modul în care diferite partide atrag alegătorii în România, poate cel mai cunoscut exemplu fiind cel legat de modul în care Partidul Social Democrat se bazează pe alegători în vârstă și cu educație modestă.

Digi24 are însă informații extrase din exit-poll-ul făcut pentru ei de IRES care demontează tipul ăsta de gândire și arată că, în general, partidele sunt mai degrabă catch-all, fără foarte mari diferențe când e vorba de bazinul de votanți, iar singurul clivaj care pare relevant pe termen lung este cel legat de educație.

Da, PSD are o predispoziție pentru rural iar USR e clar mai tare în urban, dar diferențele nu sunt foarte mari. PSD și PNL sunt umăr la umăr când e vorba de tineri și de studenți. Cei peste 55 de ani rămân fideli social-democraților, ceea ce e absolut de așteptat.

Singurele diferențe relevante și exploatabile pentru diferitele partide sunt cele legate de nivelul de educație al celor care au mers la vot. Cei cu cel mult 10 clase au votat în proporție de 60% cu PSD și partidul are peste 46 de procente când e vorba de cei care au terminat doar liceul. Uniunea Salvați România sare peste 22% cand e vorba de absolvenți de studii superioare, dar în această categorie și PMP și PNL sunt peste scorul lor mediu.

PSD a reușit să creeze o bază politică foarte solidă, moderat numeroasă dar relativ ușor de mobilizat, și poate să se extindă în spațiul urban și al clasei de mijloc, ceea ce e absolut normal pentru un partid social-democrat european. Asta poate să genereze și presiunea necesară ca partidul în sine să se reformeze.

PNL are nevoie de schimbări, și la nivel de conducere și la nivel de poziții publice, care să îi definească o identitate reală. USR are un nucleu solid și care poate să crească foarte mult în spațiul urban și bine educat, dar trebuie să îl domine foarte clar înainte de a cauta modalități de a își extinde baza electorală.

Ultimul sondaj și prezumtiva victorie a PSD și ALDE

Sondajul realizat de IRES pentru Digi 24 e probabil ultimul înainte de desfășurarea alegerilor parlamentare de duminică, 11 decembrie, iar rezultatele arată destul de clar că Partidul Social Democrat o să fie câștigătorul scrutinului, și aparent destul de detașat.

PSD beneficiază de 44% din intențiile de vot ale cetățenilor, Partidul Național Liberal ia 23 de procente iar Uniunea Salvați România 7%. La limita intrării în Parlament, având în vedere marja de eroare de cam 3%, sunt ALDE și PMP la 6 procente, urmate de UDMR la 5 și PRU la doar 4.

Cum spuneam și ieri o să fie interesant dacă Parlamentul care rezultă din aceste alegeri o să aibă doar 3 sau 4 partide prezente dar discuția despre cine intră și cine rămâne afară e legată de prezență, care nu e foarte clară în datele oferite de IRES.

Ei spun că 42% din cei chestionați sunt siguri că se vor duce la vot iar 21% sunt siguri că nu. Dacă estimările de procent ale partidelor sunt legate de prima cifră atunci cei încă 37% care nu știu dacă votează sau nu pot să schimbe semnificativ, chiar dacă nu hotărâtor, rezultatele.

Prin urmare e o idee bună să mergem să votăm, chiar dacă avem impresia că e greu spre imposibil să schimbăm fundamental cursul care duce spre un PSD dominant, ajutat de ALDE și, probabil, de UDMR.

O altă cifră care mă sperie nițel la IRES e că 87% dintre cei întrebți se informează primordial de la TV despre campania electorală și doar la mare distanță apar și radioul, ziarele sau prietenii ca surse. Poate că e momentul ca partidele să investească mai serior în lucrul unu la unu, la firul ierbii, cu electoratul, mai ales cele care vor să ajungă din urmă PSD și aliații.

Parlamentul viitor stă între clasicele PNL și PSD și inovația din USR și PRU

Barbu Mateescu face o bună recapitulare după această campanie anostă și arată care sunt șansele de intrare în noul Parlament pentru partidele principale angajate în lupta electorală.

Din punctul meu de vedere deriva spre extremism și conspirație a Partidului Social Democrat e mult mai slabă decât o vede autorul, mai ales pentru că există PRU ca să acopere nișa asta și e clar că cele două partide lucrează bine unul cu celălalt. La Partidul Național Liberal deruta mi se pare chiar mai mare, cu o clară incapacitate de a prezenta alt mesaj decât lipirea de Cioloș, care și ea a fost făcută fără prea multă grație și inteligență.

Fără să am acces la cine știe ce date (sondajele sunt cam lipsă, parcă pentru a întregi imaginea ternă a campaniei) cred/sper că ALDE, PMP și PRU nu or să reușească să intre în noul Parlament, dar pentru asta e nevoie de o prezență solidă la vot atât în cadrul vechilor votanți de PSD și PNL cât și a noilor interesați de politică, care probabil se duc mai degrabă la USR.

Cred că sistemul nostru politic va beneficia de pe urma unui Parlament relativ dar nu foarte fragmentat, cu PSD în majoritate dar la limita la care poate să guverneze singur, cu PNL ca opoziție clasică (dar cu care se poate colabora), cu USR ca opoziție dură, axată în principal pe prevenirea de abuzuri și pe reformă pe termen lung, și cu eternul UDMR ca partd care poate să fie folosit pentru a evita blocajele.

USL, Ponta, Gorghiu – greșeli de strategie și greșeli de comunicare

Victor Ponta, fost prim-ministru și președinte al Partidului Social Democrat, vorbește despre Alina Gorghiu, actualul lider al Partidului Național Liberal, folosind termeni simpli, din popor, gen împreunare, sperând să astragă un electorat nu prea sofisticat dar pe care te poți baza să ajungă la urne.

E destul de clar că Ponta țintește spre cel mai mic numitor posibil, o alegere decentă dar nefericită având în vedere cum a ăncercat el să se poziționeze în perioada în care conducea PSD, dar făcând asta își închide culoarul care l-ar putea aduce din nou într-o pozție de putere reală. Da, partidul lui are nevoie de un câine de atac care să atragă sprijin prin negativitate dar metodele sunt lipsite de prea multă inteligență.

Dacă PSD și Ponta au probleme cu comunicarea PNL are probleme de strategie, pentru că atacul, oricât de tâmp, se bazează pe realitatea existenței USL, o piatră de moară de care e greu spre imposibil liberalilor să se separe.

Partidul trebuie să navigeheze un culoar foarte îngust pentru a obține un scor bun la alegerile parlamentare, evitând trecutul USL, acceptând că pentru un bun segment de tineri și libertarieni USR e opțiunea mai bună și încercând să îl facă pe Cioloș să fie ceva mai implicat, pentru că din păcate nu are purtători de mesaj mai capabili.

Având în vedere multiplele probleme ale PSD și PNL întrebarea relevantă e: trebuie condamnat mai degrabă partidul care are probleme când e vorba de comunicare sau cel care nu reușește să explice greșelile de strategie din trecutul apropiat?

USR între 5% și 19%, PSD la 34% sau 40%

Una dintre marile probleme ridicate de alegerea lui Donald J. Trump ca președinte al Statelor Unite ale Americii este viabilitatea modelelor predictive și a sondajelor de opinie, având în vedere că ele o dădeau pe Hillary Clinton ca favorită detașată. Există toate șansele ca alegerile din 11 decembrie să genereze o criză similară în România, având în vedere cifrele avansate de 2 noi sondaje.

Kantar TNS a lucrat pentru Uniunea Salvați România iar Nicușor Dan afirmă că rezultatele sondajului, care se concentrează pe acei cetățeni care au intenție clară de a veni la vot, dau Partidului Social Democrat 40% din intențiile de vot la nivel național, urmat de USR la 19%, în fața unui Partid Național Liberal care reușește doar 18%.

Prezența generală la vot ar trebui să fie în jur de 55% și cifrele arată că ALDE și PMP reușesc să intre în Parlament în timp ce UDMR nu atinge 5%. Rezultatele pot să fie distorsionate de faptul că probabil sub 50% dintre cetățeni vor ajunge de fapt să voteze și redistribuirea o să influențeze raportul final de forțe.

Partidul Național Liberal a reacționat rapid și a oferit propriile cifre, pe care stiripesurse.ro le publică, în care, atunci când doar cei hotărâți sunt luați în considerare, PSD e la 34%, urmat de PNL la 28%, în timp ce USR e la prag, la 5%. UDMR e tot la limita intrării în Parlament, iar ALDE și PMP sunt sub.

Dacă sunt luați în considerare nehotărâții (sondajul nu menționează o prezență la vot posibilă) PSD se duce la 41%, PNL e la 33%, USR la 7%. UDMR și ALDE sunt la limită îm Parlament iar PMP e sub linie.

Lăsînd la o parte procentele din cele două sondaje marea discuție e cum poate USR să treacă de la 5 la 19 iar PNL să varieze între 18 și 28 în două sondaje rivale, cu rezultatele favorizînd în mod clar partidul care a cerut cifrele.

Mai grav e că ambele sondaje sugerează că PSD o să fie câștigător clar al alegerilor parlamentare și că, dacă prezența la vot e mică, are toate șansele să obțină, fie singur fie împreunnă cu ALDE, o majoritate clară în Parlament. Și mai grav e că ambele seturi de cifre sugerează că PNL și USR sunt mai interesate să se lupte pe culoarul de dreapta decât să ia din procentele PSD sau să reușească să atragă la vot votanți noi sau nemulțumiți.

Campanie fără politicieni, fără idei, fără miză

Teoretic România e în campanie electorală pentru alegerile parlamentare de mai bine de 10 zile. Principalele partide par mulțumite să joace puțin teatru televizat, să arunce câteva imagini în spațiul public și să mimeze lupta, sperând că electoratul deja decis o să livreze rezultate predictibile la alegerile din 11 decembrie.

Partidul Social Democrat se bazează pe solida lui organizare teritorială și mai degrabă limitează declarațiile liderilor săi, ceea ce e o idee bună având în vedere tendința lor de a genera sprijin pentru opozanții lor (a se vedea recentul exemplu cu Liviu Dragnea și fraudarea alegerilor prin soft). Partidul Național Liberal nu are idei noi dar, mai grav, nu știe să facă altceva decât să reacționeze, sperând că asocierea cu Cioloș o să îi ofere popularitate. ALDE e doar o anexă a PSD iar PMP îl promovează pe Traian Băsescu pentru că nu are alternativă, dar fostul președinte e un personaj prea complicat ca să aducă victoria.

Uniunea Salvați România e făcută prea din scurt ca să fie sigură de rezultate și are probleme de orientare ideologică și de oganizare dar măcar încearcă să găsească figuri noi și idei noi care să mobilizeze segmentele tradițional dezinteresate de politică. UDMR e mulțumit să muncească pentru clasicele 5% și apoi să vadă cu cine poate să lucreze.

Dezbaterile de la televiziune și cele de la radioul public sunt fie plictisitoare, cu candidați adesea incapabili să se exprime sau care oferă doar platitudinile partidului pe care îl reprezintă, fie insultătoare, dominate de insulte, acuzații și lipsă generală de respect. Prezența publică a partidelor e limitată. În social media campania e ceva mai animată dar impactul acestui spațiu o să fie probabil relativ limitat pe 11 decembrie.

Practic cetățeanul care vrea să voteze informat e cel care trebuie să caute detalii, programe (limitate cum sunt ele), biografii de candidați. Asta duce, aproape inevitabil, la o prezență mică la vot. Iar PSD și PNL sunt probabil destul de satisfăcute de faptul că investiția lor e limitată și rezultatele relativ ușor de prevăzut. PMP, ALDE (în măsura în care nu e doar anexă), UDMR și USR sunt cele care trebuie să aducă oameni la vot, noi sau înainte sprijinitori de alte partide, ca să își atingă obiectivele.

Poate că o să avem o campanie ceva mai bună în ultimele două săptămâni dar cred că până pe 11 decembrie o să găsim noi motive să fim dezamăgiți de spațiul politic din România și să criticâm în avans rezultatele alegerilor parlamentare, orice vor fi ele.

Moralitatea lui Iohannis e mai importantă decât legalitatea lui Dragnea

Klaus Iohannis a declarat public că nu va accepta nominalizarea unei persoane urmărite sau condamnate penal pentru funcția de prim-ministru al României după alegerile parlamentare din decembrie, indiferent de sprijinul pe care acesta îl are în Parlament.

Afirmația continuă o serie de intervenții prin care președintele încearcă să promoveze Partidul Național Liberal ca singura alternativă relevantă la Partidul Social Democrat și vine după ce el a sugerat și că e gata să îl desemneze pe Dacian Cioloș premier dacă el reușește să se integreze în sistemul politic.

Reacția lui Liviu Dragnea, liderul PSD și probabilul candidate la funcția de prim-ministru al partidului, a fost previzibilă și dură. Frazele folosite de el și de Iohannis sunt destul de clare și de dure.

Poziția președintelui României, dacă ignorăm pentru moment utilitatea ei politică, este bine ancorată în moralitate și subliniază incompatibilitatea dintre o condamnare penală și funcția de șef al executivului unei țări.

Răspunsul lui Dragnea, ingorând lipsa de respect pentru președenție ca instituție, se bazează pe legalitatea ca evoluție a moralității în spațiul politic și argumentează că nu există o limitare în lege legată de ocupantul poziției de prim-ministru.

Fiecare cetățean trebuie să își pună câteva întrebări simple: e mai importantă moralitatea sau legalitatea pentru un sistem politic? Are românie nevoie de un prim-ministru care există mai ales în spațiul politic sau de unul care servește ca un exemplu de umanitate? Putem să limităm drepturile unui cetățean și în ce măsură poate președintele să impună unilateral una?

Din punctul meu de vedere responsabilitatea numirii unor candidați pentru funcția de prim-ministru fără probleme legale revine partidelor și președintele ar trebui să își rezerve un drept de a respinge o nominalizare pe care o consideră nepotrivită în măsura în care încearcă în același timp să transfere această judecată morală în sistemul legal.

Afirmația lui Iohannis este utilă pentru PNL din punct de vedere politic pentru că subliniază problemele pe care le are PSD-ul, dar alianța dintre președinte și partidul care îl sprijină nu poate să ignore incidentul recent legat de Blaga, care subminează astfel de poziții bazate pe moralitate.

PSD ar trebui să fie ceva mai rezervat în a răspunde unor astfel de atacuri și cred că cea mai bună mișcare a social-democraților e să afirme că Liviu Dragnea nu e interesat de funcția de prim-ministru și să nominalizeze o altă persoană, fără bagaj legal, care să elimine această vulnerabilitate a partidului.

Dragnea, gândul românului și data alegerilor parlamentare

După ce s-a mai calmat cu moțiunea de cenzură, probabil înțelegând că riscurile sunt mai mari decât potențialele beneficii, Liviu Dragnea a comentat data posibilă a alegerilor parlamentare, reușind să livreze un scurt discurs care amestecă scrutinul în sine, gândirea românească, spiritul sărbătorilor, dezăpezirea și negocierile legate de viitorul guvern.

Declarația completă e mai jos și merită citită pentru că arată un nivel de incoerență care nu ar trebui acceptat la nivelul de lider de partid. Președintele Partidului Social Democrat încearcă să convingă publicul că e o idee bună să avem alegeri cât mai devreme posibil, dacă se poate în noiembrie, dar nu reușește să găsească nici un argument rațional ca să își susțină ideea.

El face apel la alegătorii care gândesc românește și apoi la spiritul sărbătorilor, sugerând că exprimarea unui vot intră cumva în conflict cu ele, și apoi spune că prezența zăpezii ar putea să afecteze scrutinul, ceea ce e posibil dar imposibil de prevăzut în acest moment. Liderul PSD încearcă apoi să argumenteze că decembrie și perioada Crăciun – Anul Nou nu e una bună pentru negocierile legate de crearea unei majorități și de investirea unui guvern.

Liviu Dragnea și PSD-ul pot să prezinte idei sau poziții legate de alegerile parlamentare dar nu data e cu adevărat relevantă pentru partid sau pentru alegători ci organizarea și modul în care participanții se vor comporta în campanie. Declarații ca cea de mai jos nu reușesc decât să îl expună pe liderul de partid la critici și ironii și să arate că organizația din care face parte nu are lucruri cu adevărat relevante de comunicat.

Conform Agerpres declarația lui Dragnea arată cam așa: “Din punctul nostru de vedere, indiferent când se țin alegerile, rezultatul electoral va fi același, neschimbat. Dar, din ce am înțeles că se dorește să se pună data alegerilor la maxim cât mai târziu, în 11 decembrie — asta ar arăta o lipsă de respect față de români. Totuși, toți suntem români și majoritatea chiar gândim românește, majoritatea zdrobitoare chiar gândim românește. Începând cu 5 — 6 decembrie, în România, deja toți românii intră în spiritul Sărbătorilor. Parcă ar fi bine să nu-i tulburăm până aproape de Crăciun cu disputele electorale și cu campania electorală.”

Liderul PSD continuă: “Am înțeles că se poate constituțional inclusiv în 27 noiembrie. Normal că se poate și 4 decembrie. Poate să pună și de Crăciun alegerile, noi ne prezentăm la alegeri, dar e vorba de cât de mult te gândești la cetățenii care trebuie să vină la vot. 11 decembrie este o dată foarte târzie. Nu mai vorbesc de faptul că, cu cât intri mai mult în iarnă, cu atât riscul de nămeți e și mai mare și n-am sesizat la acest guvern că sunt foarte performanți în deszăpezire. Nemaivorbind că ajungi să faci Guvernul chiar în zilele de Crăciun. Sau poate vor să facă guvern de Anul Nou.”

Poate că moțiunea de cenzură a lui Dragnea nu-i o idee rea

Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a făcut din nou referință la o posibilă moțiune de cenzură, care ar putea să apară undeva în următoarea lună și ar duce la căderea guvernului Cioloș și la instalarea unui nou executiv, probabil dominat de PSD și de forțele politice care pun umărul la moțiune, până la alegerile parlamentare din, probabil, decembrie.

E destul de clar că Dragnea nu are motive foarte clare și că genul ăsta de mișcare tactică ar putea să genereze ceva probleme destul de mari pentru instigatori, de la faptul că, în caz de reușită, trebuie să împartă niște posturi pentru o perioadă scurtă de timp și trebuie să organizeze scrutinul în sine.

Dar poate că nu e o idee proastă pentru conceptul de reformă administrativă și de schimbare reprezentat de guvernul Cioloș ca moțiunea de cenzură să devină o realitate.

Prezentarea, discuțiile și votul asociat cu ea ar da voie “tehnocraților” să își prezinte ideile și măsurile luate mai clar de cât au făcut-o până acum și să construiască un clar contrast cu partidele, în frunte cu PSD, care rezistă cel mai aprig în fața ideii de schimbare.

Ieșirea din spațiul administrativ ar permite și unora dintre miniștrii implicați, cei care deja au purtat deja discuții contradictorii cu o serie de oameni politici, să devină mai prezenți în spațiul public și să mobilizeze o parte a alegătorilor pentru alegerile parlamentare ce vin.

Dacă privim spațiul politic din perspectiva unui clivaj între pro și contra unei mișcări de reformă administrativă dublată de efort anti-corupție, o moțiune de cenzură care trece de Parlament este o mișcare tactică care poate să funcționeze pentru PSD și aliații săi pe termen scurt dar care are toate șansele să le genereze probleme pe termen mediu, mai ales dacă vine la pachet cu atacuri la adresa tehnocraților și măsurilor luate de ei.