Alegeri Parlamentare 2016 reprezintă minimum de informare pentru orice votant

Alegeri Parlamentare 2016 e un site solid, care arată bine și care are informațiile de care un votant are nevoie pentru a face o alegere informată pe 11 decembrie, chiar dacă ignoră aproape în totalitate orice altceva legat de alegerile parlamentare.

Inițiativa România oferă fiecărui candidat treiu scoruri de risc, clar delimitate, care permit celui care urmează să aleagă să vadă pe care listă riscurile legate de integratitate sau stat de drept sunt mai mari. Apreciez modul în care traseismul este reprezentat ca o valoarea relevantă pentru fiecare candidat dar cred că e o idee bună să ne concentrăm mai degrabă pe probleme legate de justiție sau legate de modul în care candidații afectează funcționarea statului.

Existența site-ului Alegeri Parlamentare 2016 ridică însă și câteva întrebări legate de modul în care percepem politica și, mai important, ce criterii folosim atunci când îi alegem pe cei care iau decizii pentru stat. Inițiativa România scoate în evidență problemele fiecărui candidat și nu ooferă detalii despre elementele pozitive care ar putea să motiveze o alegere.

Mai mult un astfel de site nu ia în considerare ideologia și e prost pregătit să lucreze cu politicieni care au cariere relativ lungi și care nu sunt într-o foarte clară opoziție cu ideea de justiție. Simplificarea e o idee bună având în vedere starea politicii din România dar calea spre mai bine presupune o mai mare toleranță pentru complexitate.

Adrian Severin adaugă megalomanie corupției

Adrian Severin a fost, în final, condamnat pentru luare de mită și trafic de influență, la mai bine de 3 ani după ce a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție și acum trebuie să treacă prin 4 ani de închisoare.

Republica sintetizează decent modul în care fostul europarlamentar din partea Partidului Social Democrat a confundat conceptul de lobby, care își are locul lui bine reglementat în spațiul democratic, cu îmbogățirea rapidă în schimbul unor inițiative și voturi cu dedicație.

Partea îngrijorătoare, dacă lăsăm la o parte timpul trecut de la trimiterea în judecată și sentința relativ ușoară, este că Adrian Severin nu are nici cea mai mică intenție să accepte că a făcut ceva greșit ți își folosește corupția și condamnarea ca platformă pentru a gâdila instinctul naționalist și pentru a ataca DNA-ul.

Norocul e că mesajele lui se duc mai degrabă spre delir, deși sunt sigur că există un public pentru genul ăsta de idei: “Ce interes are DNA să demonstreze cu orice preț că prin prestația mea în străinătate – acolo unde am primit funcții și misiuni care nu își au egal decât în cele deținute anterior de Nicolae Titulescu și Corneliu Mănescu – am decredibilizat România? Ce interes are DNA să demonstreze astfel că în România și în reprezentanții ei nu se poate avea încredere?”

Partea mai proastă e că Severin a fost europarlamentar, capabil să exporte și grandomania de mai sus și incapacitatea de a lucra cu democrația, construind o imagine proastă pentru că PSD, ca mai toate partidele din România, nu are o strategie coerentă când e vorba de resurtse umană și tinde să folosească Parlamentul European ca o sinecură în loc să caute indivizi care au capacitatea să împingă Europa și România spre un viitor macar parțial mai bun.

UDMR e curat, merită votat

Dacă e să ne luăm după discuția asta de pe Hotnews UDMR e singurul partid din Rommânia care nu are nici un membru anchetat pe drept de DNA, o organizație plină de oameni foarte curați, care ar trebui să fie lăsați să facă bine în comunitățile lor și să nu mai fie deranjați de organele statului.

Partidul, care a reușit să stea la guvernare destul de mult după ’90, a reușit să își construiască mai degrabă bună, chiar dacă bazinul lor electoral este limitat prin chiar natura organizației. Însă dacă se aliniază la discursul anti-DNA be care se bazează PSD sau ALDE, mai ales pentru a proteja o parte din lideri, are toate șansele să se ducă sub 5%, fie la alegerile de anul ăsta fie la cele din 2020.

PNL, ALDE, PSD și Alianța pentru Familie

După ce Partidul Social Democrat a dat tonul, pregătindu-se să lucreze cu Alianța pentru Familie pentru a lansa referendumul privind definiția familiei chiar în această toamnă, Partidul Național Liberal și ALDE au semnat și ei protocoale cu aceiași organizație, deși orizontul pentru referendum e acum aprilie 2017.

Pentru toate cele trei partide această mișcare e perfect rațională, având în vedere timpul de votanți pe care se bazează în această toamnă, dar explicațiile oferite de toate trei pentru poziția adoptată sunt ușor jignitoare.

Dacă 3 milioane de români au semnat o petiția sau cerere de modificare a Contituției nu e neapărat necesar ca partidele mari să se ralieze cauzei doar pentru ca ea este populara. România are în jur de 18 milioane de votanți, 3 milioane nu reprezintă o majoritate și e foarte ușor să pierzi sprijin pe termen lung dacă te alipești de toate inițiativele populare ale momentului.

Mai mult atât PSD cât și PNL ar trebui să fie doctrinar opuse idei de limitare a drepturilor cetățenilor, ALDE fiind singurul care tinde să se revendice dintr-o direcție măcar relativ conservatoare. Toate trei partidele își acoperă spatele prin înțelegerile cu Alianța pentru Familie, ceea ce e important pentru alegerile de pe 11 decembrie, dar ar trebui să analizeze și cum vor explica propriile alegeri în 5 sau 10 ani.

Tăriceanu amestecă obstrucția cu umorul prost

Cred că, în secret, Călin Popescu Tăriceanu nu vrea să fie implicat în viața politică din România și că toate declarațiile lui care se duc spre absurd sunt un fel de pledoarii pentru ajutor.

Recent, la Digi 24, el a livrat un banc fără valoarea umoristică și cu o doză de inteligență politică limitată pentru a ataca guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș. iar pe pagina personală de Facebook a apelat la parlamentari să nu mai ia în considerare nici o cerere a DNA până după alegeri.

Călin Popescu Tăriceanu își începe apelul spunând: “Este binecunoscută poziția mea potrivit căreia DNA nu mai slujește demult Justiția, ci, în spatele paravanului luptei necesare și legitime cu corupția, a devenit prea adesea un instrument folosit pentru anihilarea adversarilor politici ai celor care dirijează pe căi oculte activitatea acestei instituții.”

Parte cea mai periculoasă a apelului e că folosește probleme instituționale și eforturi de limitare a impactului DNA făacute chiar de ALDE în colaborare cu PSD și, câteodată, chiar cu PNL, pentru a justifica mai multe amânări și o mai mare limitare a activității instituției.

E un exercițiu de contorsionare politică de care Tăriceanu e probabil mândru și care e clar construit să securizeze votanți pentru alegerile din 11 decembrie, când e clar că ALDE trebuie să ia 5% singur, lucru dificil pentru un partid care lucrează cu moșternirea Voiculescu și e văzut în general ca o anexă a PSD.