Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat, a făcut din nou referință la o posibilă moțiune de cenzură, care ar putea să apară undeva în următoarea lună și ar duce la căderea guvernului Cioloș și la instalarea unui nou executiv, probabil dominat de PSD și de forțele politice care pun umărul la moțiune, până la alegerile parlamentare din, probabil, decembrie.
E destul de clar că Dragnea nu are motive foarte clare și că genul ăsta de mișcare tactică ar putea să genereze ceva probleme destul de mari pentru instigatori, de la faptul că, în caz de reușită, trebuie să împartă niște posturi pentru o perioadă scurtă de timp și trebuie să organizeze scrutinul în sine.
Dar poate că nu e o idee proastă pentru conceptul de reformă administrativă și de schimbare reprezentat de guvernul Cioloș ca moțiunea de cenzură să devină o realitate.
Prezentarea, discuțiile și votul asociat cu ea ar da voie “tehnocraților” să își prezinte ideile și măsurile luate mai clar de cât au făcut-o până acum și să construiască un clar contrast cu partidele, în frunte cu PSD, care rezistă cel mai aprig în fața ideii de schimbare.
Ieșirea din spațiul administrativ ar permite și unora dintre miniștrii implicați, cei care deja au purtat deja discuții contradictorii cu o serie de oameni politici, să devină mai prezenți în spațiul public și să mobilizeze o parte a alegătorilor pentru alegerile parlamentare ce vin.
Dacă privim spațiul politic din perspectiva unui clivaj între pro și contra unei mișcări de reformă administrativă dublată de efort anti-corupție, o moțiune de cenzură care trece de Parlament este o mișcare tactică care poate să funcționeze pentru PSD și aliații săi pe termen scurt dar care are toate șansele să le genereze probleme pe termen mediu, mai ales dacă vine la pachet cu atacuri la adresa tehnocraților și măsurilor luate de ei.