UDMR – Dumitrescu Andrei

Partidele din România au o problemă de sprijin, financiar și social

Uniunea Salvați România este cel mai nou și mai modern partid (cu prezență parlamentară și cu reprezentanți aleși direct de cetățeni) din România. Poate prea modern, pentru că a fost nevoie să dea în judecată Autoritatea Electorală Permanentă pentru a putea să folosească mecanismul donațiilor online pentru a obține finanțare de la susținători pentru campania electorală. Asta într-o lume în care ne bazăm zilnic pe cumpărături online, tranzacții bancare electronice, token-uri sau informații și bunuri care există doar în spațiul virtual.

Acum USR cere AEP să facă un gest de transparență și să publice rapoartele de control asociate cu alte partide, cum sunt Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, UDMR sau ALDE, pentru ca un votant informat să poată să își construiască o idee clară legată de modul în care sunt finanțate și de oamenii care au capacitatea, după ce au oferit bani partidelor, să le influențeze acțiunile.

News.ro citează USR spunând că: “Legea finanţării partidelor politice şi practica de verificare a Autorităţii Electorale Permanente au fost gândite pe vechiul sistem în care partidele politice erau finanţate prin sacoşele de bani aduse la partid. În acest sistem, deja depăşit, nu existau mici donatori, ci mari donatori care-şi recuperau banii prin contracte clientelare.”

Cerea vine după ce PSD a lansat o acțiune de propagandă în care afirmă fals că Salvați România este un partid penal pentru că a fost finanțat ilegal și nu are autoritatea morală pentru campania sa de eliminare a condamnaților penali din funcții publice.

Lăsând la o parte meritele campaniei de strângere de semnături (care trebuie să ducă la un referendum și la legiferare după, ceea ce e greu spre imposibil) USR trebuie să insiste în continuare pe problema sprijinului pe care îl primesc partidele din România de la public.

Nu e clar dacă contribuțiile pe care membrii trebuie să le plătească sunt cu adevărat colectate și folosite de partide (neplată e adesea folosită ca motiv când e nevoie ca cineva să fie exclus rapid). Nu e clar cine sunt marii donatori (chiar dacă presa publică investigații legate de problemă) și în ce măsură banii lor sunt asociați cu un transfer de influență. Nu e clar de ce partidele primesc în continuare bani de la statul român. De fapt e nclar cum își folosesc partidele din România resursele (financiare, în principal, dar și umane sau de imagine) pentru a se promove și pentru a câștiga alegerile.

Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să asigure legalitatea procesului de vot dar partidele, chiar și în afara momentelor de campanie și votare, trebuie să fie transparente și legale în acțiuni. AEP poate și trebuie să prezinte informări coerente și compacte din care un cetățean mediu să poată să înțeleagă ce partide cheltuie ce bani cu ce scop și în ce fel.

USR poate să continue să ceară public o astfel de inițiativă dar statul român trebuie să vadă de ce democrația din România are nevoie de o astfel de transparență, chiar dacă partidele tradiționale sunt deranjate de idea că trebuie să se explice către cetățean.

Partidul Nepăsării câștigă din nou. Cum putem să îl învingem în 2020

7.212.022 cetățeni români au votat la alegerile parlamentare, conform Biroului Electoral Central (http://prezenta.bec.ro/), ceea ce reprezintă 39,49% din cei de pe liste, o minoritate care decide pentru o majoritate de peste 18 milioane și face din 2016 un nou an în care Partidul Nepăsării este cel mai puternic din România.

Partidul Social Democrat va domina Parlamentul dar scorul său de aproximativ 46% se traduce în doar puțin peste 3.3 milioane de voturi, mai puțin de un sfert din cei care puteau să își exprime votul pe 11 decembrie.

Una dintre reacțiile normale ale celor care au fost la vot, mai ales dacă sunt tineri și nemulțumiți cu rezultatele finale, e să transfere responsabilitatea acestei majorități care a ales să stea acasă și să voteze, fără buletin și ștampilă, pentru Partidul Nepăsării.

Cei care au votat sunt neiertători cu absenții: unii cred că cei care au stat acasă nu au voie să comenteze situația politică pentru patru ani, alții le contestă dreptul de a mai vota în viitor, cei mai radicali cer ca cei care nu au participat la vot să primească nume noi și care să le arate rușinea pe rețelele de socializare.

Partidul Nepăsării, cu toată lipsa lui de lideri și de platformă, s-ar bucura ca măcar una dintre aceate idei să fie adoptate de cei care au votat și care arborează acum un aer de superioritate morală, pentru că absenteismul se hrănește cu clivaje, ignoranță și falsuri.

Sunt dezamăgit că mai puțin de 40% dintre români au decis să își exprime prin vot voința politică dar pentru ca acest procent să crească în 2020 și după e nevoie de dialog, de educație și de definirea unei noi oferte politice.

În loc să îi blamăm pe cei care au stat acasă e nevoie să aflăm de ce neimplicarea e pentru ei alegerea corectă, să vedem cine și ce îi poate convinge să fie interesați de politică și cum poate votul să devină un obicei cu semnificație.

În loc să ne plângem despre lipsa de educație politică e majorității cetățenilor din România poate e momentul să o oferim, indiferent dacă suntem de acord cu alegerile politice ale interlocutorilor sau nu.

În loc să criticăm partidele și liderii lor e clar cazul să ne hotărâm dacă suntem mulțumiți cu oferta care vine de la PSD, PNL, USR, ALDE, UDMR sau PMP, dacă e nevoie ca ele să fie reformate din interior sau dacă e cazul să construim formațiuni complet noi care să zguduie scena politică.

Împărțirea societății în cei buni care au votat cu cine trebuie și cei răi care au votat greșit sau au stat acasă nu face decăt să crească forța nepăsării. Doar prin dialog dublat de informare putem să creștem interesul legat de politică și să convingem mai mulți cetățeni să aleagă în 2020.

Ultimul sondaj și prezumtiva victorie a PSD și ALDE

Sondajul realizat de IRES pentru Digi 24 e probabil ultimul înainte de desfășurarea alegerilor parlamentare de duminică, 11 decembrie, iar rezultatele arată destul de clar că Partidul Social Democrat o să fie câștigătorul scrutinului, și aparent destul de detașat.

PSD beneficiază de 44% din intențiile de vot ale cetățenilor, Partidul Național Liberal ia 23 de procente iar Uniunea Salvați România 7%. La limita intrării în Parlament, având în vedere marja de eroare de cam 3%, sunt ALDE și PMP la 6 procente, urmate de UDMR la 5 și PRU la doar 4.

Cum spuneam și ieri o să fie interesant dacă Parlamentul care rezultă din aceste alegeri o să aibă doar 3 sau 4 partide prezente dar discuția despre cine intră și cine rămâne afară e legată de prezență, care nu e foarte clară în datele oferite de IRES.

Ei spun că 42% din cei chestionați sunt siguri că se vor duce la vot iar 21% sunt siguri că nu. Dacă estimările de procent ale partidelor sunt legate de prima cifră atunci cei încă 37% care nu știu dacă votează sau nu pot să schimbe semnificativ, chiar dacă nu hotărâtor, rezultatele.

Prin urmare e o idee bună să mergem să votăm, chiar dacă avem impresia că e greu spre imposibil să schimbăm fundamental cursul care duce spre un PSD dominant, ajutat de ALDE și, probabil, de UDMR.

O altă cifră care mă sperie nițel la IRES e că 87% dintre cei întrebți se informează primordial de la TV despre campania electorală și doar la mare distanță apar și radioul, ziarele sau prietenii ca surse. Poate că e momentul ca partidele să investească mai serior în lucrul unu la unu, la firul ierbii, cu electoratul, mai ales cele care vor să ajungă din urmă PSD și aliații.

Parlamentul viitor stă între clasicele PNL și PSD și inovația din USR și PRU

Barbu Mateescu face o bună recapitulare după această campanie anostă și arată care sunt șansele de intrare în noul Parlament pentru partidele principale angajate în lupta electorală.

Din punctul meu de vedere deriva spre extremism și conspirație a Partidului Social Democrat e mult mai slabă decât o vede autorul, mai ales pentru că există PRU ca să acopere nișa asta și e clar că cele două partide lucrează bine unul cu celălalt. La Partidul Național Liberal deruta mi se pare chiar mai mare, cu o clară incapacitate de a prezenta alt mesaj decât lipirea de Cioloș, care și ea a fost făcută fără prea multă grație și inteligență.

Fără să am acces la cine știe ce date (sondajele sunt cam lipsă, parcă pentru a întregi imaginea ternă a campaniei) cred/sper că ALDE, PMP și PRU nu or să reușească să intre în noul Parlament, dar pentru asta e nevoie de o prezență solidă la vot atât în cadrul vechilor votanți de PSD și PNL cât și a noilor interesați de politică, care probabil se duc mai degrabă la USR.

Cred că sistemul nostru politic va beneficia de pe urma unui Parlament relativ dar nu foarte fragmentat, cu PSD în majoritate dar la limita la care poate să guverneze singur, cu PNL ca opoziție clasică (dar cu care se poate colabora), cu USR ca opoziție dură, axată în principal pe prevenirea de abuzuri și pe reformă pe termen lung, și cu eternul UDMR ca partd care poate să fie folosit pentru a evita blocajele.

Alegeri Parlamentare 2016 reprezintă minimum de informare pentru orice votant

Alegeri Parlamentare 2016 e un site solid, care arată bine și care are informațiile de care un votant are nevoie pentru a face o alegere informată pe 11 decembrie, chiar dacă ignoră aproape în totalitate orice altceva legat de alegerile parlamentare.

Inițiativa România oferă fiecărui candidat treiu scoruri de risc, clar delimitate, care permit celui care urmează să aleagă să vadă pe care listă riscurile legate de integratitate sau stat de drept sunt mai mari. Apreciez modul în care traseismul este reprezentat ca o valoarea relevantă pentru fiecare candidat dar cred că e o idee bună să ne concentrăm mai degrabă pe probleme legate de justiție sau legate de modul în care candidații afectează funcționarea statului.

Existența site-ului Alegeri Parlamentare 2016 ridică însă și câteva întrebări legate de modul în care percepem politica și, mai important, ce criterii folosim atunci când îi alegem pe cei care iau decizii pentru stat. Inițiativa România scoate în evidență problemele fiecărui candidat și nu ooferă detalii despre elementele pozitive care ar putea să motiveze o alegere.

Mai mult un astfel de site nu ia în considerare ideologia și e prost pregătit să lucreze cu politicieni care au cariere relativ lungi și care nu sunt într-o foarte clară opoziție cu ideea de justiție. Simplificarea e o idee bună având în vedere starea politicii din România dar calea spre mai bine presupune o mai mare toleranță pentru complexitate.

USR între 5% și 19%, PSD la 34% sau 40%

Una dintre marile probleme ridicate de alegerea lui Donald J. Trump ca președinte al Statelor Unite ale Americii este viabilitatea modelelor predictive și a sondajelor de opinie, având în vedere că ele o dădeau pe Hillary Clinton ca favorită detașată. Există toate șansele ca alegerile din 11 decembrie să genereze o criză similară în România, având în vedere cifrele avansate de 2 noi sondaje.

Kantar TNS a lucrat pentru Uniunea Salvați România iar Nicușor Dan afirmă că rezultatele sondajului, care se concentrează pe acei cetățeni care au intenție clară de a veni la vot, dau Partidului Social Democrat 40% din intențiile de vot la nivel național, urmat de USR la 19%, în fața unui Partid Național Liberal care reușește doar 18%.

Prezența generală la vot ar trebui să fie în jur de 55% și cifrele arată că ALDE și PMP reușesc să intre în Parlament în timp ce UDMR nu atinge 5%. Rezultatele pot să fie distorsionate de faptul că probabil sub 50% dintre cetățeni vor ajunge de fapt să voteze și redistribuirea o să influențeze raportul final de forțe.

Partidul Național Liberal a reacționat rapid și a oferit propriile cifre, pe care stiripesurse.ro le publică, în care, atunci când doar cei hotărâți sunt luați în considerare, PSD e la 34%, urmat de PNL la 28%, în timp ce USR e la prag, la 5%. UDMR e tot la limita intrării în Parlament, iar ALDE și PMP sunt sub.

Dacă sunt luați în considerare nehotărâții (sondajul nu menționează o prezență la vot posibilă) PSD se duce la 41%, PNL e la 33%, USR la 7%. UDMR și ALDE sunt la limită îm Parlament iar PMP e sub linie.

Lăsînd la o parte procentele din cele două sondaje marea discuție e cum poate USR să treacă de la 5 la 19 iar PNL să varieze între 18 și 28 în două sondaje rivale, cu rezultatele favorizînd în mod clar partidul care a cerut cifrele.

Mai grav e că ambele sondaje sugerează că PSD o să fie câștigător clar al alegerilor parlamentare și că, dacă prezența la vot e mică, are toate șansele să obțină, fie singur fie împreunnă cu ALDE, o majoritate clară în Parlament. Și mai grav e că ambele seturi de cifre sugerează că PNL și USR sunt mai interesate să se lupte pe culoarul de dreapta decât să ia din procentele PSD sau să reușească să atragă la vot votanți noi sau nemulțumiți.

Campanie fără politicieni, fără idei, fără miză

Teoretic România e în campanie electorală pentru alegerile parlamentare de mai bine de 10 zile. Principalele partide par mulțumite să joace puțin teatru televizat, să arunce câteva imagini în spațiul public și să mimeze lupta, sperând că electoratul deja decis o să livreze rezultate predictibile la alegerile din 11 decembrie.

Partidul Social Democrat se bazează pe solida lui organizare teritorială și mai degrabă limitează declarațiile liderilor săi, ceea ce e o idee bună având în vedere tendința lor de a genera sprijin pentru opozanții lor (a se vedea recentul exemplu cu Liviu Dragnea și fraudarea alegerilor prin soft). Partidul Național Liberal nu are idei noi dar, mai grav, nu știe să facă altceva decât să reacționeze, sperând că asocierea cu Cioloș o să îi ofere popularitate. ALDE e doar o anexă a PSD iar PMP îl promovează pe Traian Băsescu pentru că nu are alternativă, dar fostul președinte e un personaj prea complicat ca să aducă victoria.

Uniunea Salvați România e făcută prea din scurt ca să fie sigură de rezultate și are probleme de orientare ideologică și de oganizare dar măcar încearcă să găsească figuri noi și idei noi care să mobilizeze segmentele tradițional dezinteresate de politică. UDMR e mulțumit să muncească pentru clasicele 5% și apoi să vadă cu cine poate să lucreze.

Dezbaterile de la televiziune și cele de la radioul public sunt fie plictisitoare, cu candidați adesea incapabili să se exprime sau care oferă doar platitudinile partidului pe care îl reprezintă, fie insultătoare, dominate de insulte, acuzații și lipsă generală de respect. Prezența publică a partidelor e limitată. În social media campania e ceva mai animată dar impactul acestui spațiu o să fie probabil relativ limitat pe 11 decembrie.

Practic cetățeanul care vrea să voteze informat e cel care trebuie să caute detalii, programe (limitate cum sunt ele), biografii de candidați. Asta duce, aproape inevitabil, la o prezență mică la vot. Iar PSD și PNL sunt probabil destul de satisfăcute de faptul că investiția lor e limitată și rezultatele relativ ușor de prevăzut. PMP, ALDE (în măsura în care nu e doar anexă), UDMR și USR sunt cele care trebuie să aducă oameni la vot, noi sau înainte sprijinitori de alte partide, ca să își atingă obiectivele.

Poate că o să avem o campanie ceva mai bună în ultimele două săptămâni dar cred că până pe 11 decembrie o să găsim noi motive să fim dezamăgiți de spațiul politic din România și să criticâm în avans rezultatele alegerilor parlamentare, orice vor fi ele.

UDMR e curat, merită votat

Dacă e să ne luăm după discuția asta de pe Hotnews UDMR e singurul partid din Rommânia care nu are nici un membru anchetat pe drept de DNA, o organizație plină de oameni foarte curați, care ar trebui să fie lăsați să facă bine în comunitățile lor și să nu mai fie deranjați de organele statului.

Partidul, care a reușit să stea la guvernare destul de mult după ’90, a reușit să își construiască mai degrabă bună, chiar dacă bazinul lor electoral este limitat prin chiar natura organizației. Însă dacă se aliniază la discursul anti-DNA be care se bazează PSD sau ALDE, mai ales pentru a proteja o parte din lideri, are toate șansele să se ducă sub 5%, fie la alegerile de anul ăsta fie la cele din 2020.